„Reformatorul“ Bolojan și ONG-ista Oana Gheorghiu au văduvit România de 500 de milioane de euro prin politizarea AMEPIP. Video

Premierul demis Ilie Bolojan a acuzat PSD și AUR că au complotat pentru dărâmarea Guvernului pentru a stopa reformele începute în 2025. Numai că Ilie Bolojan nu a vorbit niciodată despre faptul că el, în calitate de premier, și Oana Gheorghiu, în calitate de vicepremier, au lăsat România fără 500 de milioane de euro din PNRR pentru că au politizat Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Acest lucru este specificat de Comisia Europeană în documentul trimis Guvernului, odată cu acceptarea a cererii de plată din PNRR, acolo unde se spune foarte clar motivele pentru care țara noastră nu a primit toată suma. De asemenea, România a pierdut și va pierde în continuare și alte sume importante din cauza incompetenței și a neaducerii la îndeplinire a unor jaloane din PNRR.

Oana Gheorghiu, Ilie Bolojan

Cine sunt vinovații pentru pierderea banilor din PNRR 

Rolul lupului moralist nu îl prinde deloc pe Ilie Bolojan. Ne aducem aminte cum premierul demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, acuza PSD că s-a aliat cu AUR pentru a bloca reformele începute de el. Acesta a fost narativul lansat în spațiul public, fără ca nimeni din arcul guvernamental să vorbească de banii pe care România i-a pierdut și urmează să îi piardă din PNRR prin neîndeplinirea jaloanelor impuse de Comisia Europeană.

Președintele Euro Insol, fost deputat în mandatul 2016-2020 și fost consilier onorific al premierului Nicolae Ciucă, a declarat că România a pierdut 500 de milioane de euro prin politizarea Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Acesta a spus că aceste lucruri sunt știute de reprezentanții Guvernului demis, dar nimeni nu vorbește de asta. Remus Borza a estimat că România va pierde anul acesta undeva la 5 miliarde de euro din PNRR.

Remus Borza

„Problema este că, la cererea de plată numărul 3, care s-a decontat definitiv acum 3 săptămâni, am pierdut 500 de milioane de euro. De ce? Pentru că onorabilul vicepremier al României a politizat AMPIP-ul prin crearea unei structuri paralele de control a AMPIP-ului. Noi, pe cererea de plată numărul 3, aveam decontat 1,3 miliarde de euro și mai rămăseseră „în coadă de pește” 869 de milioane de euro. S-au decontat doar 369,5 milioane de euro. Nu sunt eu aici să dau verdicte. E îngrijorător și, la cât pierde România, te mai încurci la jumătate de miliard de euro?

Pe cererea de plată numărul 4 trebuia încă de anul trecut să încasăm 2,6 miliarde de euro. Suntem în iunie și încă nu i-am încasat. În decembrie anul trecut, Comisia Europeană ne-a trimis înapoi sau a cerut clarificări pe 29 din cele 62 de jaloane și ținte aferente cererii numărul 4.

Din anumite informații pe care le dețin, este posibil să încasăm la sfârșitul lunii iunie cele 2,6 miliarde de euro. Dar trebuia ca, la sfârșitul lunii aprilie, să fi trimis cererea de plată numărul 5, de un miliard de euro. Din 28 de jaloane, erau vreo 3-4 îndeplinite, restul nu.

Dovadă că încă n-am trimis cererea de plată numărul 5. Și, în fine, în iulie trebuie să trimitem cererea de plată numărul 6, care este de 8,8 miliarde de euro. Acum avem 8,8 miliarde de euro în cererea numărul 6 și un miliard de euro în cererea numărul 5. Înseamnă aproape 10 miliarde, plus cele 2,6 miliarde de euro pe cererea numărul 4. Eu vă dau scris – nu îmi doresc asta, vreau să pierd pariul – că cel puțin 4, dacă nu chiar 5 miliarde de euro se vor pierde.

Deci, automat, nu o să mai intre 100 de miliarde de lei, o să intre doar jumătate. Și atunci, automat, nu putem face venituri de 736 de miliarde, o să facem, să zicem, 700, pentru că economia nu „duduie”, ci „bubuie”, și pentru că nu mai avem vreo 5 miliarde de euro din fondurile europene, din PNRR“, a declarat Remus Borza.

Ca să înțelegeți cum am pierdut acești bani, trebuie să ne întoarcem în urmă cu 8-9 luni, adică prin octombrie 2025, atunci când premierul Ilie Bolojan a adus-o în Guvern pe ONG-ita Oana Gheorghiu. Aceasta a primit sarcina de a se ocupa de companiile de stat. Ce a făcut Oana Gheorghiu? Și-a trecut în subordine AMEPIP, deși Planul Național de Reziliență și Redresare cerea în mod expres ca instituția să fie una independentă. Și dacă tot și-a trecut-o în subordine, preluată de la Secretariatul General al Guvernului, a început să o controleze și din punct de vedere politic.

Oana Gheorghiu

Tot în acea perioadă, Oana Gheorghiu a început o adevărată campanie de colectare de cv-uri, numai de la USR. Și a adunat vreo 2.000 de cv-uri pe care le-a folosit pentru plasarea posesorilor în diverse posturi din companiile de stat. Interesant este că, la momentul acesta, adică la peste o lună de când a fost demis Guvernul Bolojan, Oana Gheorghiu folosește aceste CV-uri și continuă plasarea de forță de muncă useristă.

Cum comentează parlamentarii această pierdere

Am solicitat puncte de vedere parlamentarilor constănțeni față de această problemă. Deputatul PNL Marian Crușoveanu a declarat că nu discută scenarii, afirmând că este nevoie de stabilitate instituțională pentru eficiență în utilizarea fondurilor europene.

Marian Crușoveanu

„Nu voi comenta scenarii sau atribuiri politice legate de crize sau responsabilități. Ce este important, în mod obiectiv, este că România are nevoie de stabilitate instituțională și de un Guvern funcțional, capabil să accelereze absorbția fondurilor europene. Există întârzieri care trebuie recuperate prin decizii rapide, coordonare între instituții și reducerea blocajelor administrative. Miza reală rămâne utilizarea eficientă a resurselor europene în proiecte de infrastructură, educație și dezvoltare, în beneficiul direct al economiei și al cetățenilor. În lipsa unei accelerări reale a proceselor administrative și decizionale, riscul de a pierde fonduri europene devine unul concret și trebuie tratat cu maximă seriozitate“, a declarat Marian Crușoveanu.

Silviu Coșa

Senatorul PNL Silviu Coșa aruncă vina pe PSD pe care îi acuză că au început politizarea AMEPIP și au creat haosul de acolo.

„Responsabilitatea e clară. PSD a politizat AMEPIP de la bun început, iar primele două selecții ale conducerii au eșuat din cauza conflictelor de interese și a incompetenței. Că a treia oară ar fi funcționat e doar o normalitate amânată. Dar tot PSD era la guvernare când s-a creat haosul instituțional care a costat România sute de milioane din PNRR. Bruxelles-ul a văzut tabloul întreg și a plătit în consecință“, a declarat senatorul PNL Silviu Coșa.

Remus Negoi

Senatorul USR Remus Negoi consideră Oana Gheorghiu a avut o contribuție esențială pentru salvarea banilor europeni.

„Un dosar important este dosarul AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni.

Nu au fost 500 de milioane doar pt AMEPIP, ci am fost sancționați pentru întârzieri la mai multe dosare. Unul dintre dosare privește întârzierile cu tăierea pensiilor speciale (pentru care sunt direct responsabili PSD și AUR, care au votat împotriva eliminării acestora), al doilea dosar AMEPIP, care a fost și el mult întârziată. Al treilea, pentru care am pierdut bani, este jalonul privind companiile de stat în energie“, a declarat Remus Negoi.

Cosmin Hristu

Deputatul AUR Cosmin Hristu spune că cel mai grav lucru este faptul că nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru pierderea banilor din PNRR.

„Faptul că doamna vicepremier Oana Gheorghiu, în coordonarea căreia se află AMEPIP, si-a permis sa dubleze atribuțiile acestei instituții, este rezultatul direct al modului defectuos în care actuala putere a înțeles să transforme instituțiile statului în instrumente politice.

Mai grav este că nimeni nu își asumă răspunderea. În orice stat care respectă banul public, pierderea unei asemenea sume ar genera demisii imediate și o anchetă serioasă privind persoanele care au luat deciziile păguboase care au condus la acest dezastru financiar.

La noi, plătește omul de rând. AUR consideră că românii s-au saturat sa tot plătească pagubele unor conducători iresponsabili. Cu 500 de milioane de euro puteam finanța investiții, școli, spitale sau infrastructură rutieră. Corect ar fi să plătească clientela politică, miniștrii și vicepremierii care au beneficiat de pe urma acestor decizii luate în defavoarea interesului național“, a declarat Cosmin Hristu.

Întrebarea care vine natural este cine plătește pentru pierderea acestor sute de milioane de euro? Cumva Ilie Bolojan sau Oana Gheorghiu? Nici unul și nici celălalt. Plătim noi românii prin măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan.

Video:

.