REPORTAJ. Cina de Iftar la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, prin ochii unui creştin

Demers lăudabil, care ar avea nevoie şi de reciprocitate

Pentru un creştin, prima experienţă ceremonială în sânul comunităţii musulmane este una specială. Parcă nu te poţi simţi în largul tău, bombardat fiind - şi realizezi că până şi exprimările la figurat, altminteri nevinovate, par acum nefericite şi începi să le eviţi, deşi n-ar trebui să se ajungă până aici, sastisit, aşadar, de toate grozăviile comise de cei care susţin că reprezintă această religie. Dar şi de cei care spun că previn asemenea grozăvii, prin comiterea altor grozăvii, acelaşi standard, însă sub alt stindard.

Iar scopul Cinei de Iftar, organizată miercuri, 8 iulie, de Muftiatul Cultului Musulman din România, a avut drept scop tocmai îndepărtatea unor asemenea nelinişti. Un demers lăudabil, cât se poate de inspirat în această încrâncenare globală, care capătă din ce în ce mai mult veleităţi de isterizare apocaliptică. Fie şi pentru a le transmite românilor că ţara lor, a lor şi a noastră, România, cu atât mai puţin ar trebui să se lase târâtă în această retorică demonică, cu cât oricine ne poate acuza de orice, numai că n-am fi toleranţi, în nici un caz, niciodată.

Şi locul în care are loc Cina de Iftar - hotelul Marriott, din Bucureşti - e menit parcă să-ţi atenueze frământările. Luxul occidental de 5 stele, costumele şi parfumurile scumpe purtate de cei prezenţi, toţi relaxaţi şi zâmbitori, n-au nimic de-a face cu imaginile de coşmar ale jihadiştilor. Poate că, în discursul lor, musulmanii români, preşedintele Klaus Iohannis, dar şi reprezentanţii celorlalte religii, prezenţi la Cina de Iftar, dar care nu au luat cuvântul, ar fi putut să vorbească şi despre acest delir şi să le transmită oamenilor simpli că ei nu văd la televizor decât o parte a realităţii şi că nu au nici un motiv să se teamă că, şi aici, mâine sau poimâine, va fi la fel. Sau, poate au?

Cert este că doar tratarea simptomelor nu va duce niciodată la vindecarea bolii, iar războiul nu se stinge dacă-i ascunzi hidoşenia sub preşurile de 5 stele de la Marriott. De neînţeles pare în acest context decizia SPP-ului, venită, probabil, de la Preşedinţie, de a interzice accesul cu aparate foto în sala Constanţa. Dacă tot erau aşa de stricţi, de ce n-au luat vajnicii SPP-işti şi telefoanele celor 200 de invitaţi? Că a fost un festival de selfie-uri cu preşedintele Iohannis în spate, la masă, alături de muftiu.

Pe de altă parte, cum ar putea fi răspândit, cu eficienţă maximă, un mesaj atât de important precum cel al toleranţei şi al relaţiilor de „frăţietate şi corectitudine”, că tot spunea asta Iohannis, fără o poză sau un cadru măcar de la faţa locului? Adică laşi omul să-şi piardă minţile de atâtea imagini şi clipuri cu monstruozităţile Statului Islamic, care spun ei că acţionează în numele lui Alah, dar nu îi permiţi să vadă una singură, care să fixeze mesajul de toleranţă, în care apar, la un loc, zâmbitori şi liniştiţi, musulmani, alături de creştini şi evrei? Bizară strategie de comunicare, a unui lucru bine făcut cam pe jumătate.

Iohannis, mesaj către musulmani: Dobrogea şi România vă sunt dumneavoastră “acasă”

„Dobrogea ca regiune şi România ca ţară vă sunt dumneavoastră «acasă». Comunitatea musulmană se bucură, şi nu doar prin declaraţii, ci prin fapte concrete, de toate drepturile prevăzute de Constituţie şi de sprijinul statului. Relaţia dumneavoastră cu ceilalţi cetăţeni ai României, indiferent de limba lor maternă ori de felul cum se roagă este - mă bucur să citez aici o declaraţie a muftiului cultului musulman din România - una de frăţietate şi corectitudine.

Cetăţenii comunităţii musulmane din România împart cu naţiunea din care fac parte preocupări şi aspiraţii comune, printre care proiectul European şi angajamentul nord-atlantic. Proiectele naţionale sunt indisolubil legate de rezultatele aplicării în politică, în mod concret, a respectului pentru valorile şi drepturile umane fundamentale, pentru principiile statului de drept.

În această ecuaţie, diversitatea culturală, minorităţile entice şi religioase ale României îşi găsesc un rol propriu, prin fundamentele morale ale existenţei lor sociale, prin punţile pe care pot să le creeze între oameni, comunităţi şi ţări. A valoriza identităţile locale, culturale ori religioase într-un proiect naţional amplu înseamnă o Românie puternică.

O Românie puternică este ţara care poate aduce fiecărui român - cetăţean european - o viaţă cu mai multe oportunităţi şi drepturi mai bine respectate de autorităţi. În această Românie este locul dumneavoastră, în acest proiect vă regăsiţi cu majoritatea, cu celelalte minorităţi şi culte.

La începutul lunii postului m-am adresat comunităţii dumneavoastră cu urarea de a primi în această perioadă binecuvântarea lui Dumnezeu şi de a regăsi în Ramazan forţa credinţei, căldura familiei, puterea iertării şi sentimentul solidarităţii cu cei din jur. Vreau să închei alocuţiunea de astăzi prin a repeta: valorile şi tradiţia dumneavoastră sunt o contribuţie de neînlocuit la bogăţia etnică şi religioasă a României, precum şi la clădirea unei societăţi a înţelegerii, toleranţei, dialogului şi păcii”- acesta a fost mesajul transmis musulmanilor din România de către preşedintele Klaus Iohannis.

Cristian ANTON