RETROSPECTIVĂ: Pachetul de servicii medicale de bază, actualizarea listei cu medicamente și carduri de sănătate - noutăți în 2014

RETROSPECTIVĂ: Pachetul de servicii medicale de bază, actualizarea listei cu medicamente și carduri de sănătate - noutăți în 2014 Introducerea pachetului de servicii medicale de bază, actualizarea după șase ani a listei de medicamente compensate și gratuite și distribuirea cardurilor de sănătate au fost principalele schimbări din sistem în acest an. În plus, în 2014, Ministerul Sănătății a trecut printr-o remaniere, liberalul Eugen Nicolăescu fiind înlocuit cu social-democratul Nicolae Bănicioiu după ieșirea PNL de la guvernare. Bănicioiu a fost reconfirmat ca ministru al Sănătății în luna decembrie în Guvernul Ponta 4. Pachetul de servicii medicale de bază Proiectul Pachetului de servicii medicale de bază a fost inițiat când ministerul se afla sub conducerea lui Eugen Nicolăescu și apoi îmbunătățit și pus în aplicare pe 13 mai prin hotărâre de guvern, când ministru era Nicolae Bănicioiu. În formula inițială, pachetul prevedea existența a trei tipuri de consultații: consultație de nivel A (consultație scurtă), consultație de nivel B (consultație standard, consultație de nivel B1 și consultație de nivel B2), consultația de nivel C (complex) — o consultație multidisciplinară, anuală, care se va acorda bolnavilor cu anumite boli cronice. Aceste consultații erau prevăzute să se facă cu bilet de trimitere de la medicul de familie, cu excepția bolilor care permit prezentarea directă la specialist. Pachetul propus atunci de minister mai prevedea ca pentru un episod de îngrijire de tip acut să se acorde o consultație de tip B și maxim două consultații de tip A pentru aceeași afecțiune. Totodată, pentru boală cronică stabilă era prevăzută o consultație tip A/trimestru sau o consultație tip B/ trimestru. În proiectul pachetului propus pe vremea lui Nicolăescu se preciza că tipurile de consultații în ambulatorii au nivel de prioritate 1 — semiurgent, nivel de prioritate 2 — intermediar și nivel de prioritate 3 — de rutină (evaluare complexă). Nivelul de prioritate 3 permitea crearea listei de așteptare, respectând criteriile de urgență. Același proiect mai prevedea că medicii de familie vor putea prescrie o gamă mai variată de analize medicale, astfel încât problemele de sănătate ale cât mai multor pacienți să fie rezolvate la cabinetul acestuia. Pachetul de servicii medicale de bază și cel minimal au fost adoptate de către Executiv în mandatul ministrului Nicolae Bănicioiu, pe 13 mai, împreună cu Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015. Pachetul conținea creșterea finanțării pentru segmentul de asistență medicală primară și ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice și paraclinice, astfel încât acestea să furnizeze servicii medicale în regim ambulatoriu, la costuri reduse față de cele acordate în regim de spitalizare, concomitent cu degrevarea spitalelor prin reducerea internărilor. Totodată, noul Contract-cadru aducea modificări importante și reducea în primul rând birocrația prin introducerea reglementărilor privind utilizarea biletelor de trimitere în format electronic, de la data implementării acestora, introducerea facturii electronice și utilizarea dosarului electronic de sănătate al pacientului. De asemenea, contractul introducea obligația la nivelul furnizorilor de a nu încasa sume de la pacienți pentru serviciile medicale prevăzute în pachetele de servicii. În ceea ce privește asistența medicală primară, atât în pachetul minimal, cât și în pachetul de bază în cazul supravegherii gravidei se introducea și testarea pentru hepatită de etiologie virală cu virus B și C în plus față de testarea HIV. În pachetul de bază au fost introduse și consultații de monitorizare activă prin plan de management integrat pentru bolile cronice cu impact major asupra poverii îmbolnăvirilor privind: riscul cardiovascular înalt — HTA, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronșic, boală cronică respiratorie obstructivă, boala cronică de rinichi. Importante de menționat sunt consultațiile preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic — fără semne de boală — finalizate prin completarea riscogramei pentru grupa de vârstă și sex corespunzătoare, care se va realiza astfel: toate persoanele asimptomatice cu vârsta între 18 și 39 ani — o dată la 3 ani (pentru persoanele asimptomatice cu vârsta între 18 și 39 de ani depistate cu risc înalt, consultațiile preventive de evaluare se vor acorda anual) și toate persoanele asimptomatice cu vârsta de peste 40 ani — anual. Pentru creșterea accesului asiguraților internați la medicamente și pentru creșterea eficienței în utilizarea sumelor contractate de spitale cu casa de asigurări de sănătate, a fost creată posibilitatea ca medicii de familie și medicii de la specialitățile clinice să poată elibera pentru pacienții internați cu boală cronică confirmată prescripție medicală pentru medicamentele și materialele sanitare. În ceea ce privește asistența medicală ambulatorie de specialitate, a fost revizuită lista procedurilor diagnostice și terapeutice, astfel încât pacientul să beneficieze de o serie de investigații suplimentare, pentru care nu va mai fi nevoie internarea în spital. Pe de altă parte, nu se mai regăsesc în pachetul de bază serviciile de homeopatie și fitoterapie (aceste servicii pot face obiectul asigurărilor private). De asemenea, pentru protecția și asigurarea accesului la servicii medicale în ambulatoriu pentru asigurați, a fost revizuită lista investigațiilor medicale paraclinice din pachetul de bază (au fost introduse o serie de investigații noi, precum ATPO, sodiu seric, potasiu seric, transferină, angiografie RMN/ segment, testosteron etc.). În paralel, noul contract-cadru prevedea și noi măsuri la asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatea de medicină dentară — au fost redefinite atât pachet minimal, cât și pachetul de bază de servicii de medicină dentară. În pachetul de servicii de bază se regăsesc consultații, servicii profilactice, tratamente protetice și ortodontice, precum și alte tratamente (inclusiv serviciile de medicină dentară de urgență). Referitor la asistența medicală spitalicească, au fost evidențiați factorii de care trebuie să se țină cont cumulativ în luarea deciziei de internare în regim de spitalizare continuă și au fost introduse criterii de internare specifice pentru spitalizarea de zi. În vederea scăderii numărului de internări, au fost precizate afecțiunile care pot fi diagnosticate și tratate în regim de spitalizare de zi: afecțiunile care vor fi prevăzute în norme, afecțiuni pentru care se acordă servicii de chimioterapie, radioterapie, brahiterapie, litotriție, implant de cristalin, întrerupere de sarcină cu recomandare medicală, amniocenteză, biopsie de vilozități coriale, administrarea tratamentului pentru profilaxia rabiei, afecțiuni care necesită administrare de medicamente pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experți constituite la nivelul CNAS, HIV/ SIDA — care necesită monitorizarea bolnavilor. Spitalelor li s-a dat posibilitatea de a contracta servicii de îngrijiri la domiciliu/ îngrijiri paliative la domiciliu, finanțate din fondul dedicat. Spitalele sunt obligate să suporte pentru asigurații internați în regim de spitalizare continuă și în regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente. Pentru asigurarea accesului asiguraților la medicamente, a fost introdusă prescripția fracționată atât pentru numărul de medicamente, cât și pentru cantitățile din fiecare medicament. Controale în spitale În acest an au fost efectuate controale în spitalele din țară, dispuse atât de fostul ministru Eugen Nicolăescu, cât și de cel actual, Nicolae Bănicioiu. Astfel, ministrul Nicolăescu cerea în 12 ianuarie inspecției sanitare de stat realizarea unui control tematic în toate spitalele publice din România în perioada 1 martie — 31 mai. Pe 4 februarie, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a penalizat în urma controalelor opt unități medicale, din cele zece controlate în ultima săptămână a anului 2013, pentru nerespectarea obligațiilor stipulate în contractele de furnizare de servicii medicale spitalicești încheiate cu CNAS. Astfel, din cele zece spitale controlate, la opt dintre ele a fost aplicată sancțiunea reținerii unui procent de 1% din valoarea de contract aferentă lunilor în care au fost identificate nereguli, reprezentând 1.500.000 de lei. Reținerea s-a aplicat pentru următoarele unități: Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș, Spitalul Județean de Urgență Ploiești, Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, Spitalul Județean de Urgență Sibiu, Institutul Oncologic. Ministrul Nicolae Bănicioiu efectua personal pe 4 mai un control la Institutul Clinic Fundeni, Institutul "C.C. Iliescu", Institutul Oncologic București și tot atunci decidea efectuarea de controale timp de o lună în 77 de spitale din țară. Controlul viza respectarea criteriilor de internare, întocmirea și eliberarea decontului de cheltuieli, întocmirea, respectarea și raportarea listelor de prioritate pentru cazurile programabile, potrivit Contractului-cadru. În cadrul controlului urma să fie verificate în special secțiile de chirurgie ale spitalelor, dar și alte secții. Controalele veneau ca urmare a situației de la Spitalul de Arși din București, unde trei medici au fost arestați în legătură cu fapte de corupție privind efectuarea de operații estetice ilegale. Ministrul Bănicioiu dispunea din 6 noiembrie, timp de o lună, controale în farmaciile care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, verificări care au fost realizate de echipe mixte formate din specialiști ai ministerului și ai casei. Institutul Cantacuzino Anul 2014 a fost unul zbuciumat pentru Institutului Cantacuzino, pragul acestuia fiind călcat și de experți Organizației Mondiale a Sănătății. Ministrul Eugen Nicolăescu declara pe 16 ianuarie că Institutul Cantacuzino a finalizat producția de vaccin antigripal, însă pentru aceste doze nu exista un studiu clinic de la Agenția Națională a Medicamentului. Pe data de 6 februarie, ministerul anunța că vaccinul antigripal produs de Institutul Cantacuzino prezintă reacții adverse minore, comparabile cu cele ale vaccinurilor din import, neînregistrându-se reacții adverse severe în urma testelor efectuate până în prezent. Întrucât o componentă din cele 13 analizate a fost neconformă, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a decis ca 400.000 de doze de vaccin să fie utilizate la adulți numai în situația apariției unei pandemii în care cel puțin una dintre tulpinile vaccinului gripal sezonier se regăsește în virusul pandemic. Conform recomandărilor ANMDM, cele 400.000 de doze privind vaccinul gripal au rămas în custodia Institutului Cantacuzino până la expirarea termenului de valabilitate și vor putea fi utilizate numai în conformitate cu recomandarea ANMDM, singura entitate instituțională specializată și autorizată să exprime puncte de vedere în acest domeniu. În acest context, MS a solicitat sprijinul OMS pentru ca specialiștii acesteia, împreună cu personalul Institutului Cantacuzino, să efectueze o analiză complexă asupra procesului de producție pentru identificarea tuturor determinanților care au influențat calitatea produsului și, ulterior, OMS să stabilească măsurile pentru eliminarea acestora în scopul reluării producției de vaccin gripal în anul 2014 fără niciun fel de risc. De asemenea, MS transmitea o solicitare oficială către Curtea de Conturi, pentru a începe o anchetă în scopul verificării modului în care au fost folosiți banii publici primiți de către Institutul Cantacuzino prin HG 320/2013 și să stabilească valoarea prejudiciului, iar cei găsiți vinovați să plătească conform legii. Experții OMS urmau să vină în perioada 24-28 februarie la Institutul Cantacuzino pentru a sprijini revizuirea proceselor tehnologice, eliminarea neconformităților și prevenirea pe viitor a unor astfel de disfuncționalități în linia de producție a vaccinului gripal, anunța ministrul Eugen Nicolăescu. Totodată, el decidea destituirea lui Marius Savu din funcția de președinte al Agenției Naționale a Medicamentului începând cu pe 26 februarie. Potrivit specialiștilor în domeniu, metoda de testare a produsului vaccin gripal utilizată de laboratorul din Franța la care a apelat președintele ANMDM, "din proprie inițiativă," a fost metoda cinetică cromagenică, "ceea ce nu este în conformitate" cu prevederile farmacopeei europene (metoda gel-clot) pentru un astfel de produs. MS preciza că testarea produselor de către oricare laborator trebuie efectuată conform metodelor validate și aprobate, descrise în dosarul produsului, prevăzute în farmacopeea europeană. De asemenea, MS acuza ANMDM că nu a solicitat Institutului Cantacuzino probe suplimentare pentru retestarea produsului, astfel încât nu se poate preciza dacă eșantionul trimis spre analiză este reprezentativ și nu a pus la dispoziție niciun document probator, prin urmare, nu se cunoaște care sunt seriile retestate în Franța. Pe 26 februarie, Nicolăescu declara că în cazul problemelor apărute la vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino este vorba de "incompetență, și nu de rea voință". Pe de altă parte, experții OMS afirmau în raportul lor din luna martie în urma verificărilor efectuate la Institutul Cantacuzino că toată campania privind realizarea vaccinului antigripal 2013-2014 a fost derulată în condiții de presiune considerabilă, producția începând târziu iar așteptările publice fiind mari. Potrivi raportului, în anumite încăperi "s-au realizat prea multe acțiuni" iar în aceste încăperi există fluxuri unidirecționale deficitare ale materialelor, deșeurilor și personalului. OMS sublinia că acele utilizate pentru inoculare "nu sunt dezinfectate" între etapele inoculării individuale, permițând transmiterea contaminării de la un ou la altul. Pe 31 martie, noul ministru Bănicioiu declara că dozele de vaccin antigripal produse la Institutul Cantacuzino au fost retrase și se află în custodia instituției până vor fi distruse. Nicolae Bănicioiu afirma că președintele ANMDM Marius Savu are toată expertiza necesară pentru a informa corect. Bănicioiu susținea că la institut "au fost niște nereguli în principal de management, chiar și de atitudine". Directorul general al Institutului Cantacuzino, Radu Iordăchel, declara pe 26 septembrie pentru AGERPRES că se retrage din funcția pe care o ocupă și că, din punctul său de vedere, a realizat ceea ce și-a propus, și-a atins "obiectivul" de a planifica "relansarea institutului". Reorganizarea Institutului Cantacuzino trebuie să se facă după criterii profesionale, noul manager urmând a fi un profesionist ales prin concurs, afirma la începutul lunii octombrie Nicolae Bănicioiu. Carduri de sănătate La începutul anului, președintele CNAS de atunci, Cristian Bușoi, anunța că din ianuarie 2015 toate serviciile medicale vor fi decontate numai pe baza folosirii cardului de sănătate. Referindu-se la dosarul electronic, Bușoi preciza că din 21 aprilie proiectul va fi disponibil pe infrastructură și medicii vor putea încărca date pe acesta. Distribuirea cardurilor de sănătate a început pe 19 septembrie în București pentru asigurații cu vârste de peste 18 ani. Tipărirea și distribuirea cardului național vor continua în următorii patru ani pentru persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani și/sau vor dobândi calitatea de asigurat. Pe 15 decembrie, președintele CNAS, Vasile Ciurchea, declara că au fost distribuite către populație 12,5 milioane de carduri, dintre acestea doar 120.000 fiind inițializate. Totodată, Ciurchea declara că asigurații care nu au intrat în posesia cadrului vor putea să-l ridice de la medicul de familie. Conform Casei, serviciile medicale vor fi validate și decontate din cursul anului viitor doar în baza cadrului național de sănătate, care reprezintă codul de acces pentru toate sistemele informatice ale instituției și conține datele de identificare ale fiecărui asigurat. Cardul va deveni instrumentul de confirmare a prestării tuturor serviciilor din sistemul Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Astfel, fiecare persoană care se prezintă la medic va trebui să aibă asupra sa cardul de sănătate. Cardul va fi trecut prin cititorul de card din cabinetul medicului iar pacientul își va introduce codul pin. Prin cardul național de sănătate se va verifica efectuarea serviciilor medicale de către furnizorii acestor servicii. Cardul poate fi folosit atât la medicul de familie, cât și la un specialist sau în spital. Lista de medicamente compensate și gratuite Ministerul Sănătății condus Eugen Nicolăescu punea pe 18 februarie în dezbatere publică o listă cu medicamente compensate și gratuite care conținea 150 de molecule noi sau cu indicații noi. În 28 martie, succesorul său la cârma ministerului Sănătății, Nicolae Bănicioiu, declara că o singură persoană a evaluat moleculele noi care compuneau lista de medicamente compensate și gratuite propusă de fosta conducere a instituției. Pacienții cu boli rare urmau să aibă acces din luna iunie la 17 molecule noi, pentru care până acum nu existau la acea dată reglementări legale, anunța președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Marius Savu. El spunea că vor fi realizate protocoale care vor fi folosite pentru utilizarea lor moleculelor. Pe 20 iunie, Ministerul Sănătății punea în dezbatere publică un proiect de ordin pentru protocoalele terapeutice privind prescrierea celor 17 medicamente orfane. Era vorba de denumirile comune internaționale: Ambrisentanum, Stiripentol, Pasireotidum, Clofarabinum, Nelarabinum, Decitabinum, Trabectedinum, Ofatumabum, Dasatinibum, Nilotinibum, Everolimus, Ruxolitinibum, Bosentanum, Tafamidis, Romiplostimum, Sapropterinum, Plerixafor. Proiectul publicat pe site-ul MS prevedea metodologiile de includere și excludere din tratamente, indicațiile, criteriile de includere, dar și cele de excludere pentru cele 17 molecule, precum și medicii care pot prescrie acele medicamente (exemplu: medic pneumolog). Proiectul mai prevedea modificarea dozelor cauzate de reacțiile alergice și monitorizarea terapeutică a medicamentelor și cea privind răspunsul la tratament. Peste o lună, pe 2 iulie, pacienții care sufereau de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia și bolile neurologice degenerative urmau să beneficieze de tratament cu molecule noi, anunța MS. Lista medicamentelor compensate și gratuite a fost actualizată în toamnă cu alte 23 de medicamente. Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, cerea pe 4 noiembrie echipei Unității de Evaluare a Tehnologiilor Medicale să finalizeze până la finalul anului cea de-a treia actualizare a listei cu medicamente compensate și gratuite, care va aduce și prima delistare a medicamentelor vechi.

REPLICA ONLINE CONSTANTA

RETROSPECTIVĂ: Pachetul de servicii medicale de bază, actualizarea listei cu medicamente și carduri de sănătate - noutăți în 2014