Revoltă pe Facebook, după ce Leroy Merlin a afișat o reclamă în care mama și fiica șterg podeaua, iar tatăl și fiul se distrează

O reclamă afișată într-un cunoscut lanț de magazine de bricolaj din România a devenit, în doar o zi, catalizatorul unei dezbateri mult mai ample, în loc de o simplă controversă de marketing. Imaginea – în care mama și fiica apar curățând podeaua în genunchi, în timp ce tatăl și fiul cântă și se joacă lângă ele – a scos la suprafață o tensiune bine cunoscută din societatea românească, care a tot crescut în ultimii ani: războiul simbolic între femei și bărbați, amplificat de rețelele sociale, de discursurile antifeministe și de reacția de tip backlash la mișcări precum #MeToo.

După ce fotografia cu reclama s-a viralizat pe Facebook, comentariile utilizatorilor au scos la iveal că, pentru unii, este „doar o imagine”, iar pentru alții, este încă o dovadă că stereotipurile de gen sunt normalizate într-o societate în care violența împotriva femeilor se traduce în cifre alarmante.

Reclama Leroy Merlin care a declanșat conflictul online

Imaginea afișată în magazinele Leroy Merlin România prezintă o scenă de familie aparent banală: mama și fiica sunt surprinse pe podea, cu mănuși de curățenie, în timp ce tatăl și fiul, relaxați, cântă și se distrează.

Nu există un mesaj explicit despre roluri de gen, însă distribuția muncii și relaxării, aparent în dezavantajul femeilor, a fost suficientă pentru a stârni reacții puternice.

Criticii reclamei spun că problema nu este curățenia în sine sau joaca în sine, ci asocierea care trimite cu gândul la un patriarhat toxic: rolul femeilor în familie e să facă munci casnice, în timp ce bărbații se bucură de timp liber. O schemă care, deși familiară, este exact cea pe care activismul pentru egalitate de gen încearcă să o demonteze.

Un ONG a publicat imaginea și a cerut retragerea reclamei

Centrul Filia a reacționat public, acuzând compania că promovează mesaje sexiste și că perpetuează stereotipuri nocive despre rolul femeilor în familie. În postarea lor, reprezentantele ONG-ului care luptă pentru egalitatea de gen subliniază că astfel de imagini nu sunt neutre, ci educă subtil generațiile tinere despre ce „li se cuvine” femeilor și bărbaților.

Filia atrage atenția asupra dezechilibrului major din munca domestică din România: potrivit datelor oficiale, 96% dintre femei gătesc în gospodărie, iar 95% fac curățenie, indiferent dacă au sau nu un loc de muncă plătit. ONG-ul avertizează că fetele sunt socializate de mici să accepte aceste roluri ca fiind „firești”, iar lipsa autonomiei economice le poate bloca ulterior în relații abuzive.

„Ce mesaj le transmiteți viitoarelor generații de fete? Că rolul lor este să fie supuse, la dispoziția bărbaților și extenuate de munca domestică?”, întreabă Centrul Filia, cerând retragerea afișelor.

Leroy Merlin România a răspuns la postare

Leroy Merlin România a transmis un răspuns rapid, la postarea Centrului Filia, în care susține că fotografia nu a fost creată cu intenția de a transmite un mesaj despre roluri de gen. Compania afirmă că imaginea surprinde „un moment simplu de familie, o pauză, o joacă”.

Totuși, reprezentanții companiei recunosc impactul simbolic al imaginilor și spun că înțeleg faptul că fotografia a fost percepută ca nedreaptă sau generatoare de disconfort.

Leroy Merlin își asumă responsabilitatea și anunță că va analiza materialele folosite, urmând să facă ajustări pentru a reflecta valorile companiei: respect, diversitate și grijă față de oameni.

Comentariul Leroy:

„Vă mulțumim că ați semnalat această imagine. Ne-a făcut să ne oprim și să reflectăm. Fotografia surprinde un moment simplu de familie, o pauză, o joacă. Nu a fost creată cu intenția de a transmite un mesaj despre roluri sau diferențe între oameni. Totuși, înțelegem că imaginile au impact și pot fi interpretate în mod diferit. Dacă această fotografie a fost percepută ca nedreaptă sau a creat disconfort, ne asumăm acest lucru și ne pare sincer rău. Analizăm materialele pe care le folosim și vom face ajustările necesare, astfel încât să reflecte valorile noastre: respect, responsabilitate, diversitate și grijă față de oameni.”

Femeile și bărbații au început să se certe pe Facebook, la postarea despre reclamă
Rețelele sociale au devenit rapid câmpul de luptă. Sub postarea Centrului Filia, comentariile au scos la iveală două tabere profund antagonizate.

Vocea bărbaților: „feminismul v-a distrus”

O parte semnificativă dintre comentariile bărbaților acuză feminismul că ar fi cauza singurătății femeilor, a conflictelor sociale și a „sensibilității excesive”:

„De aia îmbătrâniți singure și depresive.”
„Feministele urăsc bărbații.”
„Când e război, nu mai vreți egalitate 50/50.”
„Atâta ipocrizie.”

Aceste mesaje reiau teme clasice ale discursului antifeminist: ideea că egalitatea de gen ar fi convenabilă doar în vremuri de pace, că femeile exagerează discriminarea și că revendicările lor ar fi o amenințare pentru identitatea masculină.

Vocea femeilor: „nu e exagerare, e realitatea noastră”

De cealaltă parte, femeile vorbesc despre sexism, violență și despre normalizarea unor mesaje care, puse cap la cap, construiesc o cultură periculoasă:

„Rușine, o viziune de Evul Mediu.”
„Așa se construiesc stereotipurile de gen.”
„Nu e despre o poză, e despre un sistem.”

Multe dintre comentarii fac legătura directă între aceste reprezentări și realitatea dură a violenței domestice din România.

Femeia, în România, în 2026: de ce nu e „doar o reclamă”

Contextul social face ca această dezbatere să nu fie una abstractă. În România, zeci de femei sunt ucise anual de parteneri sau foști parteneri, după ce au cerut ajutor. Zecile de cazuri de femicid din 2025 arată un tipar repetitiv: instituții care reacționează prea târziu și o societate care minimalizează semnalele de alarmă.

România se află constant printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri de violență domestică și violență împotriva femeilor. În paralel, femeile continuă să ducă cea mai mare parte a muncii domestice neplătite, chiar și atunci când sunt active profesional.

În acest context, o imagine care pare „inofensivă” pentru unii devine, pentru alții, încă o cărămidă într-un zid cultural care validează inegalitatea.

Social media și #MeToo: amplificare, nu dialog

Mișcarea #MeToo a schimbat radical modul în care sunt discutate abuzurile și discriminarea. Însă, în același timp, a generat o reacție de respingere agresivă.

Mai mult, rețelele sociale nu favorizează nuanța, ci conflictul și radicalizează atât adulții cât și copiii: ironia, batjocura și atacul personal ajung să țină loc de dezbatere reală.

Cazul Leroy Merlin arată clar cum fiecare incident devine o bătălie simbolică între bărbați și femei, în care nu se mai discută despre o reclamă, ci despre „cine are dreptate” într-un conflict mult mai adânc dintre viziuni opuse asupra societății, scrie antena3.ro.