Rezultatele PISA 2025, semnal de alarmă pentru educație. Mihai Dimian: "Avem multe de recuperat, dar sunt soluţii"
Rezultatele PISA 2025, semnal de alarmă pentru educație. Mihai Dimian: "Avem multe de recuperat, dar sunt soluţii"
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestMinistrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, a făcut luni o serie de precizări legate de rezultatele obţinute de România la evaluările PISA 2025, afirmând că este nevoie de ''condiţii mai bune în şcoli şi de profesori sprijiniţi''.
''Avem nevoie şi de elevi motivaţi să înveţe, de profesori exigenţi, de părinţi care să urmărească dacă propriul copil citeşte şi îşi face temele, precum şi de comunităţi care să ofere modele şi să preţuiască educaţia. Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuţia fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. (...) Rezultatele României sunt slabe şi trebuie să spunem acest lucru fără ocolişuri. Înainte de a lansa, de urgenţă, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme (n.r. - cele care s-au făcut) care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite. Avem multe de recuperat. Dar sunt soluţii şi putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar şi în condiţiile actuale, dacă suntem dispuşi să privim lucid realitatea şi să construim cu răbdare şi consecvenţă'', este mesajul ministrului transmis într-o postare pe Facebook.
Potrivit ministrului, evaluările PISA au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025, având ca grup ţintă elevii născuţi în anul 2009, fiind testaţi 7.725 de elevi, eşantionul fiind considerat reprezentativ pentru o populaţie de aproximativ 172.000 de elevi născuţi în 2009, înregistraţi în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) şi aflaţi în clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a.
89% dintre elevi testaţi se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, reflectând astfel şi situaţia grupului ţintă, spune Mihai Dimian.
Rezultatele PISA 2025 între "rural" şi "urban"
''Această informaţie este esenţială atunci când interpretăm diferenţele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între "rural" şi "urban". De exemplu, diferenţa de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferenţă între elevii care provin din mediul rural şi cei care provin din mediul urban şi nici ca o măsură a diferenţei dintre şcolile gimnaziale din rural şi cele din urban. În cazul majorităţii covârşitoare a elevilor testaţi, clasificarea rural/urban reflectă localizarea liceului în care elevul învăţa în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziţia de la gimnaziu la liceu în România. După Evaluarea Naţională şi repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o şcoală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populaţiei şcolare rămase în liceele din mediul rural este deja influenţată de acest proces de selecţie şi repartizare'', explică acesta.
Prin urmare, diferenţa PISA dintre liceele rurale şi cele urbane nu poate fi atribuită pur şi simplu calităţii educaţiei primite în rural versus urban. Ea include şi efectul selecţiei produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Naţională, opţiunile elevilor şi repartizarea acestora la liceu, spune ministrul.
PISA vs. Evaluarea Națională: de ce există diferențe mari între rezultatele elevilor
Totodată, Dimian a explicat de ce există diferenţe mari între rezultatele elevilor la Evaluarea Naţională şi cele de la testele PISA.
''La prima vedere, diferenţa este foarte mare. La Evaluarea Naţională, aproximativ 31% dintre elevii participanţi au obţinut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. Privind diferenţa dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Naţională şi programa şcolară măsoară şi dezvoltă competenţe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viaţa reală'', afirmă el.
Matematica, marea problemă: programa școlară trebuie schimbată
Drept consecinţă, programa şcolară şi Evaluarea Naţională la Matematică trebuie schimbate fundamental, precizează Dimian.
''Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populaţii diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Naţională. Astfel, la Evaluarea Naţională din 2024, 31% dintre elevii participanţi au obţinut note sub 5, respectiv 46% au obţinut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenţi ai clasei a VIII-a prezenţi la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.
Raportat la întreaga populaţie de elevi, nu doar la cei prezenţi la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanţe sub nota 5, iar 54% au performanţe sub nota 6, la Matematică'', arată demnitarul.
Potrivit acestuia, cele două evaluări au obiective şi metodologii diferite: Evaluarea Naţională încearcă să verifice competenţele elevilor în raport cu programa şcolară, în timp ce testul PISA urmăreşte în ce măsură elevii pot utiliza cunoştinţele şi competenţele dobândite în situaţii şi probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiilor viitorului.
Aproape jumătate dintre elevi nu ating standardul minim
''Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferenţele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoştinţele şi competenţele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului'', menţionează acesta.
România, în urma mediei OCDE. Pandemia, printre principalii factori
Ministrul interimar al Educaţiei mai susţine că scăderea României din ultimii trei ani nu este un fenomen izolat, ea se înscrie într-o deteriorare mai largă a rezultatelor educaţionale la nivel internaţional.
PISA 2025 consemnează, de altfel, cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate, atrage el atenţia.
''Comparând evoluţia României şi a ţărilor membre OCDE între PISA 2019 şi PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al ţărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând de la 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE. OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învăţare realizat într-un an de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Evaluarea desfăşurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 - 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, un an în care activităţile didactice s-au desfăşurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. (...) În concluzie, putem spune însă că pandemia şi perturbarea procesului educaţional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luaţi în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluţia acestei generaţii'', mai arată Dimian.
România are cu aproximativ 1.600 de ore de instruire mai puțin decât media OCDE
Raportul OCDE "Education at a glance" 2025 oferă una dintre explicaţiile decalajului de 50-60 de puncte între scorul României şi media OCDE din 2012 până astăzi, mai spune el.
"Elevii din România beneficiază de puţin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învăţământul primar şi gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media OCDE'. Este ca şi cum ţările OCDE ar mai face '2 ani de şcoală' în plus faţă de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (...) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflecta doar prin numărul de ore pe săptămână, ci şi prin perioada mai redusă a vacanţelor şcolare: 'România are o vacanţă şcolară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an', conform aceluiaşi raport OCDE'', declară ministrul interimar al Educaţiei.
Ce măsuri propune ministrul pentru elevii cu rezultate slabe
În context, acesta transmite că nu va milita acum pentru creşterea numărului de ore sau de săptămâni de şcoală. ''Însă, pentru o perioadă, 'Şcoala altfel' şi 'Şcoala verde' trebuie să se desfăşoare după acelaşi program ca şi celelalte săptămâni de şcoală, diferenţa constând în activităţile didactice cu caracter remedial şi aplicativ, cu probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiile viitorului. De asemenea, toţi elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activităţi săptămânale remediale la Matematică şi Limba şi literatura română'', arată el.
Inteligența artificială, un posibil "virus cognitiv" pentru elevi
Ministrul vorbeşte şi despre inteligenţa artificială care poate afecta performanţele elevilor.
''În această perioadă vorbim şi despre efectele unui "virus cognitiv", care ne va afecta şi mai mult pe viitor dacă nu luăm măsuri. Cercetători de la universităţi de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation) justifică această analogie provocatoare. Inteligenţa artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează şi modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea reţelelor sociale, timpul petrecut în faţa ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenţiei şi altele'', mai spune Mihai Dimian, potrivit știripesurse.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
9.4° Constanța 







3.jpg_t.jpg)






