România intră în cursa navală a Mării Negre cu trei șalupe... în loc de corvete și fregate
România intră în cursa navală a Mării Negre cu trei șalupe... în loc de corvete și fregate
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestÎn timp ce marile puteri navale vorbesc despre portavioane de miliarde și submarine cu rachete de croazieră, România anunță intrarea în dotare a trei șalupe rapide de intervenție. Un pas prezentat drept progres, dar care scoate din nou la iveală fragilitatea Forțelor Navale Române. Valoarea proiectului este de peste 20 de milioane de lei, echivalentul a 4 milioane de euro.
Militari la bordul noilor șalupe - Foto: Forțele Navale Române Facebook
În fiecare zi, spațiul mediatic este dominat de știri despre reînarmare accelerată, flote moderne și tehnologii militare de ultimă generație. În acest peisaj, România pare mai degrabă un spectator decât un actor relevant, mai ales când vine vorba despre securitatea maritimă.
Statul român alocă fonduri pentru apărare, dar rezultatele sunt greu de corelat cu realitățile geopolitice din regiune. Deși Marea Neagră este un spațiu strategic aflat sub presiunea directă a războiului declanșat de Rusia, investițiile navale rămân modeste și fragmentare.
Șalupa în deplasare - Foto: Forțele Navale Române Facebook
Forțele Navale Române sunt, de ani buni, cea mai neglijată structură din Armata României. Fără nave majore moderne și cu programe strategice abandonate, marina supraviețuiește mai degrabă prin efortul personalului decât prin sprijin instituțional consistent.
Anularea programului „Corveta multifuncțională” a fost un moment de cotitură negativ, care a lăsat un gol greu de acoperit. De atunci, soluțiile căutate au fost mai degrabă improvizații decât proiecte coerente, iar speranțele sunt mutate spre inițiative europene precum mecanismul SAFE.
Șalupa în deplasare - Foto: Forțele Navale Române Facebook
Marina Română: între ceremonii și realitate crudă
În acest context, Forțele Navale Române au anunțat intrarea în dotare a trei șalupe rapide de intervenție. Navele poartă numele Marte, Jupiter și Neptun și au fost prezentate public în cadrul unei ceremonii desfășurate în portul militar Constanța.
Potrivit Marinei, șalupele au intrat oficial în serviciu vineri, 23 ianuarie, în prezența conducerii Statului Major al Forțelor Navale. Evenimentul a inclus acordarea pavilionului și botezul navelor, într-un cadru ceremonial menit să sublinieze importanța momentului.
Ceremonia religioasă de sfințire a șalupelor - Foto: Forțele Navale Române Facebook
Din punct de vedere operațional, cele trei șalupe sunt destinate în principal misiunilor de intervenție cu scafandri. Ele pot fi folosite pentru patrulare, sprijin al acțiunilor maritime, evacuări medicale de urgență și misiuni de căutare și salvare.
Sfintirea actelor de botez ale șalupelor - Foto: Forțele Navale Române Facebook
Caracteristicile tehnice indică o bună manevrabilitate și capacitatea de a transporta până la 30 de scafandri, cu echipamentele aferente, chiar și la o încărcătură maximă de aproximativ 4,5 tone. Sunt nave rapide, eficiente și utile în zona costieră sau în apele interioare.
Cu toate acestea, oricât de binevenite ar fi, șalupele nu pot substitui lipsa unor capabilități navale majore. Ele nu descurajează amenințări militare complexe și nu pot compensa absența corvetelor sau fregatelor moderne într-o mare tot mai militarizată.
Foto: Forțele Navale Române Facebook
Anunțul Marinei este, mai degrabă, o confirmare a stării actuale: România își consolidează capacitatea de reacție punctuală, dar evită investițiile strategice de amploare. Diferența dintre nevoile reale și dotările existente rămâne evidentă.
Foto: Forțele Navale Române Facebook
Intrarea în serviciu a celor trei șalupe rapide de intervenție este, fără îndoială, un pas pozitiv pentru Forțele Navale Române. Iar nevoia acestei achiziții nu e pusă sub nici o formă la îndoială.
Totuși, acest pas este mic raportat la provocările de securitate din Marea Neagră și la contextul regional actual. Fără programe majore reluate și asumate politic, marina română va continua să funcționeze la limită. Iar între portavioane și submarine, România rămâne, deocamdată, la nivelul șalupei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
14.5° Constanța 

.jpeg_t.jpeg)



.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)




