REPLICA ONLINE CONSTANTA

11.3° Constanța Joi, 15 Oct. 2026
Anul XX Nr. 7613
11.3° Constanța Joi, 15 Octombrie 2026 Anul XX Nr. 7613
 

România investește masiv într-o tehnologie pe care alții deja o consideră depășită

România investește masiv într-o tehnologie pe care alții deja o consideră depășită

A.F. 15 octombrie 2026 | 22:30 56

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că războiul din Ucraina a demonstrat limitele tancurilor și vehiculelor blindate, pentru care statele europene au cheltuit miliarde de euro. Declarațiile sale ridică semne de întrebare privind achizițiile militare ale României, care investește sume importante în astfel de echipamente prin programul SAFE, conform Mediafax.

Romania investeste masiv intr-o tehnologie pe care altii deja o considera depasita

Volodimir Zelenski consideră că experiența războiului din Ucraina ar trebui să determine statele europene să-și regândească investițiile în armament, acordând mai multă atenție noilor tehnologii militare.

Președintele ucrainean a abordat acest subiect într-un interviu acordat joi publicației Financial Times, la Londra. Declarațiile liderului de la Kiev despre utilitatea tancurilor și blindatelor ridică semne de întrebare privind achizițiile militare ale României prin programul SAFE.

Zelenski: Europa a cheltuit miliarde pe echipamente care nu mai sunt utile

Liderul ucrainean susține că evoluția luptelor din ultimii ani a schimbat semnificativ modul în care sunt folosite echipamentele militare tradiționale.

„Întreaga Europă a cheltuit, înainte de acest război, miliarde pe tancuri, vehicule blindate, muniție și multe alte lucruri care, după ultimii doi ani, nu mai sunt utile”, a declarat Zelenski.

„Experiența noastră le oferă țărilor aceste cunoștințe despre război, astfel încât să nu mai cheltuiască miliarde pe tancuri și alte echipamente. Trebuie să cheltuiască banii pe alte lucruri”, a mai spus președintele ucrainean.

Zelenski a adăugat că unii oficiali occidentali i-au mulțumit pentru informațiile oferite, spunând că experiența armatei ucrainene le-ar putea permite țărilor lor să economisească miliarde de euro din bugetele pentru apărare.

România alocă miliarde de euro pentru blindate Lynx și Piranha 5

România beneficiază de împrumuturi în valoare de 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE (Security Action for Europe), destinat finanțării investițiilor în apărare. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, fondurile sunt acordate în condiții preferențiale, cu dobânzi reduse, de maximum 3%, o perioadă de grație de zece ani și un termen de rambursare de până la 45 de ani.

În ceea ce privește dronele, Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 30,7 milioane de euro, fără TVA, cu compania germană Quantum Systems, pentru achiziția a 34 de sisteme de drone și 15 kituri Scorpion. Livrările sunt programate pentru anul 2027.

Printre cele mai importante proiecte se află achiziția mașinilor de luptă ale infanteriei Lynx, vehicule blindate grele pe șenile, dotate cu sisteme de armament și destinate transportului trupelor și sprijinului de foc în operațiunile militare. Acestea sunt produse de grupul german Rheinmetall.

Acordul-cadru pentru 298 de vehicule Lynx, în diferite versiuni, are o valoare estimată de 3,337 miliarde de euro, fără TVA, conform datelor MApN. Dintre acestea, 232 de vehicule, evaluate la 2,598 miliarde de euro, vor fi finanțate prin programul SAFE, iar celelalte 66, în valoare de 738,6 milioane de euro, vor fi achiziționate după 2030, prin contracte ulterioare.

Contractul pentru vehiculele Lynx a fost semnat cu Rheinmetall Automecanica, filiala românească a grupului german, iar asamblarea urmează să se facă la Mediaș. Costul mediu estimat este de aproximativ 11,2 milioane de euro pe vehicul.

Un alt proiect important privește transportoarele blindate Piranha 5. Programul prevede achiziția a 359 de transportoare și derivate, cu o valoare totală estimată de 2,172 miliarde de euro. Prima etapă, finanțată prin SAFE, cuprinde 139 de vehicule, în valoare de 831,2 milioane de euro. Celelalte 220 de vehicule vor fi achiziționate după 2030.

Rheinmetall, contracte și pentru sisteme de apărare antiaeriană

Pe lângă vehiculele Lynx, România are în vedere și achiziția unor sisteme de apărare antiaeriană produse de Rheinmetall. Contractul pentru 11 sisteme Skyranger și Skynex are o valoare de 981,95 milioane de euro și a fost atribuit filialei Rheinmetall Italia.

Alte 449,75 milioane de euro sunt destinate achiziției de muniție specializată de calibru 35 mm, de tip AHEAD, utilizată de sistemele de apărare antiaeriană. Contractul a fost atribuit companiei Rheinmetall Waffe Munition din Germania.

Programul de înzestrare mai cuprinde două nave de patrulare maritimă, pentru care valoarea contractului este de 920 de milioane de euro. Contractul a fost semnat cu NVL, divizia navală germană a Rheinmetall.

Alte 344,4 milioane de euro sunt prevăzute pentru achiziția unor platforme de transport auto multifuncționale pe roți.

România pregătește achiziția a sute de tancuri

România a achiziționat deja 54 de tancuri americane Abrams, care urmează să fie livrate în 2027 și 2028. Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, declara în urmă cu un an că achiziția a fost aprobată de Parlament în 2022.

Pentru etapa următoare, Ministerul Apărării are în vedere achiziția a 216 tancuri și a 76 de vehicule specializate, pentru o valoare totală estimată la 6,5 miliarde de euro, fără TVA. Cele 76 de vehicule cuprind 16 tractoare de evacuare, 44 de poduri mobile de asalt și 16 dragoare de mine, potrivit informațiilor publicate de Monitorul Apărării.

Grupul german Rheinmetall a propus României și tancul de luptă principal Panther KF51, un model de tanc modern, proiectat pentru misiuni de luptă împotriva altor vehicule blindate.

Polonia, Germania, Franța, Italia și Cehia își înarmează armatele cu ajutorul propriilor companii

Polonia, Germania, Franța, Italia și Cehia au ales să direcționeze contracte de înzestrare militară către producători din propriile țări, folosind companiile naționale pentru a susține industria de apărare.

Polonia a atribuit fără licitație contracte unor companii naționale din industria de apărare, printre care PGZ, grup de stat care reunește producători de armament și tehnică militară, HSW, producător de obuziere și vehicule militare, și WZS, companie din domeniul tehnicii militare.

Germania a atribuit contracte fără licitație unor producători germani precum Rheinmetall, specializat în vehicule blindate, muniție și sisteme de armament, KMV, producător de vehicule militare, și Diehl, companie care dezvoltă sisteme de apărare antiaeriană și rachete.

Franța a apelat la companii naționale precum Thales, specializată în sisteme electronice și de apărare, Airbus, care produce aeronave și echipamente militare, și Safran, producător de motoare și sisteme pentru industria aerospațială și de apărare.

Italia a atribuit contracte unor companii precum Leonardo, producător de aeronave și sisteme de apărare, Fincantieri, constructor de nave militare, și IDV (Iveco Defense Vehicle), specializată în vehicule militare.

Cehia a apelat la VOP CZ, companie de stat specializată în mentenanța și modernizarea tehnicii militare, Colt CZ, producător de arme de foc, și Tatra, producător de camioane și vehicule militare.

Împrumuturile SAFE: Dobânzile ar putea ajunge la opt miliarde de euro

Din cele 16,68 miliarde de euro alocate României prin programul SAFE, aproximativ 9,6 miliarde de euro sunt destinate înzestrării Armatei Române, fondurile fiind gestionate de Ministerul Apărării Naționale.

Finanțarea urmărește modernizarea echipamentelor militare, dar presupune și rambursarea împrumuturilor și plata dobânzilor pe parcursul mai multor decenii.

Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, a avertizat asupra costurilor pe termen lung. Acesta estimează că, pentru aproximativ nouă miliarde de euro împrumutate pentru înzestrarea Armatei României, dobânzile ar putea ajunge la șapte-opt miliarde de euro.

„Noi trebuie să ne uităm în acești 45 de ani cam care va fi valoarea dobânzii pe care o plătim. Ori din calcule rezultă că va fi cam undeva între 7 și 8 miliarde. Deci dacă la cei 9 miliarde pe care îi rambursăm mai adăugăm 7 miliarde, per ansamblu, va rezulta o sumă de rambursat la 16 miliarde. Nu toate sistemele vor putea fi localizate, pentru că nu există încă acele capabilități”, a declarat Sorin Encuțescu pentru sursa citată, potrivit stiripesurse.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere