România își taie singură locul la masa Europei - Studenții construiesc sateliți, Guvernul blochează lansarea

România riscă să fie scoasă din jocul spațial european. Organizațiile cer Guvernului să achite urgent datoriile către ESA.

România se apropie din nou de suspendarea dreptului de vot în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA), în contextul unor restanțe de aproximativ 60 de milioane de euro și al reducerii contribuției cu circa 35% în momentul în care alte state europene își majorează masiv investițiile în programele spațiale. Situația survine în timp ce Guvernul Bolojan întârzie operaționalizarea programului național dedicat cercetării spațiale civile din PNCDI IV, blocând accesul la finanțare pentru mii de cercetători și companii românești, potrivit unui comunicat transmis de Romanian Space Initiative (ROSPIN).

Într-un manifest public, organizația solicită Executivului plata integrală și la timp a contribuțiilor obligatorii și opționale către ESA, arătând că România riscă să piardă nu doar dreptul de vot, ci și contracte industriale, proiecte educaționale și oportunități de integrare în lanțurile europene de inovare. Deja, restanțele depășesc pragul care determină pierderea automată a votului, iar autoritățile au admis în documente oficiale că cel puțin 14,7 milioane de euro trebuie achitați urgent pentru a evita sancțiuni suplimentare. În lipsa unor decizii rapide, România rămâne una dintre puținele țări care își restrâng voluntar participarea la programele spațiale europene.

Restanțe la ESA și blocaje guvernamentale
Conform documentului citat, contribuțiile restante pentru anul 2024 depășesc 30 de milioane de euro, iar datoria totală acumulată se apropie de 60 de milioane de euro, situație care a dus deja la suspendarea dreptului de vot în ansamblul ESA. Regula financiară europeană este strictă: dacă restanțele depășesc nivelul contribuției din anul curent, statul membru pierde automat dreptul de vot până își regularizează situația. România se află exact în această situație, avertizează ROSPIN.

În același timp, Guvernul Bolojan întârzie aplicarea propriului plan național în domeniul cercetării, deși PNCDI IV — adoptat în 2022 — prevede explicit un program pentru cercetarea spațială civilă, cu apeluri dedicate și finanțare multianuală. De peste doi ani, acest program nu a fost operaționalizat, ceea ce blochează accesul instituțiilor și companiilor românești la instrumentele complementare de finanțare națională. Autoritățile invocă lipsa fondurilor, deși alte state europene își consolidează investițiile în acest sector strategic.

Impactul cumulativ al acestor întârzieri depășește zona administrativă: potrivit ROSPIN, mii de cercetători, ONG-uri și firme sunt afectate direct, pierzând posibilitatea de a intra în consorții internaționale sau de a contracta lucrări în cadrul programelor ESA. În plus, reducerea voluntară a contribuției naționale cu aproximativ 35% în contextul în care țările europene cresc bugetele pentru spațiu este semnalată ca o decizie care lovește competitivitatea României chiar la începutul noii economii spațiale.