România la un pas de a deveni nerecomandată pentru investiții: Perspective negative și posibila scădere a ratingului Fitch

România încheie anul 2024 cu perspectivă negativă şi riscă să alunece înspre statutul de ţară nerecomandată pentru investiţii. Primul semnal în acest sens a venit la jumătatea lunii decembrie, când agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a decis să modifice la negativă perspectiva ratingului de ţară al României, deschizând astfel posibilitatea ca, la următoarea evaluare, calificativul să fie coborât la junk, potrivit Agerpres.

Într-o analiză a economiei româneşti, care a venit cu aproximativ două luni mai devreme decât programul oficial, agenţia de rating a explicat că revizuirea perspectivei reflectă incertitudinile politice, care afectează perspectivele fiscale, un Parlament mai divizat, precum şi majorarea datoriei publice şi a deficitului bugetar. Potrivit instituţiei, incertitudinile politice au ajuns la un nivel ridicat şi probabil ele vor avea un efect advers semnificativ asupra consolidării fiscale.

"Trebuie să înţelegem că avem o problemă cu bugetul, dar una uriaşă. Avem o problemă de credibilitate în faţa finanţatorilor internaţionali. Instituţiile care fac aceste aprecieri ne împing în junk mâine-poimâine. Avem o problemă de credibilitate în faţa aliaţilor noştri, atât în Alianţa Nord-Atlantică, cât şi în Uniunea Europeană şi avem de făcut şi alegeri prezidenţiale", a atras atenţia recent, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor

Bugetul pentru anul în curs, construit iniţial pe un deficit de 5% din PIB, este pe cale să se închidă în dezechilibru semnificativ, deficitul urmând să treacă de 8% din produsul intern brut, o cifră care nu a mai fost depăşită decât în anul pandemiei, 2020, când soldul negativ a fost de 9,5% din PIB.

Primul semnal privind depăşirea ţintelor din buget a venit în primăvara acestui an chiar de la un reprezentant al Ministerului Finanţelor, secretarul de stat Alin Marius Andrieş, care a avertizat că presiunea pe cheltuieli este una foarte mare în acest an, care este unul electoral atât la nivel european, cât mai ales la nivelul României.

"Deficitul bugetar pentru anul 2024, conform Legii bugetului de stat, este 5%. Cu toţii cunoaştem că, fiind un an electoral, atât la nivel european, dar mai ales la nivelul României, când avem toate alegerile în anul 2024, presiunea pe cheltuieli este una foarte mare. După cum ştiţi, anul trecut, la nivelul Guvernului, s-a adoptat un set de măsuri din perspectivă fiscală, care a mers pe trei paliere: pe de o parte introducerea unor noi taxe, pe de altă parte eliminarea unor facilităţi şi în al treilea rând măsuri care să conducă la creşterea capacităţii instituţionale a ANAF şi la o mai bună colectare. Şi anul acesta punem accent în special pe acestea", a menţionat Alin Marius Andrieş, la o conferinţă în luna mai.

După datele publicate pentru jumătatea anului, care au indicat un deficit bugetar de 3,6% din PIB, Consiliul Fiscal a avertizat, pentru prima dată, că există riscul ca soldul negativ să se îndrepte către 8% având în vedere costurile generate de noua lege a pensiilor şi creşterile de salarii din sectorul public.

"Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului", se menţiona într-un raport al Consiliului Fiscal.

Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă cu privire la datoria publică
De asemenea, CF atrăgea atenţia asupra faptului că şi datoria publică a crescut pentru al doilea prag de alertă prevăzut de Legea Responsabilităţii Fiscal Bugetare, urcând la 51,6% din PIB la finalul lunii martie.

În aceste condiţii, preşedintele CF, economistul Daniel Dăianu, a explicat că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli, având în vedere presiuni viitoare pe bugetul public (apărare, educaţie, sănătate publică, etc.). Potrivit acestuia, creşterea de venituri bugetare nu se poate rezuma la o colectare de taxe şi impozite mai bună, ci reclamă şi schimbări în regimul fiscal.

"Nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale (26-27 la sută din PIB, inclusiv contribuţii) este rezultat şi al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea şi evitarea plăţilor de taxe şi impozite (tax avoidance); a favorizat practici rele ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor, plata de salarii la negru. Au fost comise greşeli flagrante în regimul fiscal cu ani în urmă, când reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de circa 4% din PIB. De aici creşterea contribuţiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri. Un rezultat este că munca a devenit relativ suprataxată faţă de capital. Afirmaţia unora că România este "suprataxată" este neavenită. Există însă o rezistenţă mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbţiei interne, a consumului, a unor venituri. Fapt este că bugetul public se împrumută prea mult, că deficitul de cont curent este prea mare (în jur de 7% din PIB) şi are finanţare prin împrumuturi externe în jur de 50%", se arată în ediţia din august a Raportului Romania-Zona Euro Monitor, coordonat de Daniel Dăianu.

Totodată, potrivit analiştilor economici, creşterile semnificative de salarii în sectorul public, de 20%, majorarea salariului minim şi creşterea substanţială a pensiilor au lăsat mai mulţi bani pentru consum, fapt care a dezechilibrat balanţa externă.

Amnistia de toamnă
În aceste condiţii, la început de toamnă, în septembrie, Guvernul propune o iertare de datorii pentru firme şi persoane fizice, cu scopul declarat de a îmbunătăţi colectarea şi a susţine mediul de afaceri.

"Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare. Aici, după cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, discutăm de 330.000 de contribuabili persoane juridice cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei, iar pentru contribuabilii persoane fizice avem de asemenea înregistraţi cu debite restante la 31 august 2024 un număr de 848.000 de contribuabili cu o valoare de 39,2 miliarde lei. (...) După cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, avem, în funcţie de valoarea creanţelor, facilităţile fiscale, respectiv dacă aceste creanţe, respectiv datorii înregistrate la buget sunt până în 5.000 lei, anularea accesoriilor este în procent de 100%, iar de asemenea, din obligaţiile bugetare principale, avem anularea în procent de 50%. Dacă debitul înregistrat este de peste 5.000 lei, atunci anularea obligaţiilor principale este în procent de 25%", a precizat şeful de la Finanţe, Marcel Boloş, după şedinţa Executivului în care s-a aprobat amnistia fiscală.

Estimările ministrului Finanţelor de la acea vreme au indicat că aceste măsuri care privesc îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare ar putea aduce la buget 7,9 miliarde de lei.