România, pe locul 38 în lume în clasamentul GFSI privind securitatea alimentară

România se situează pe poziţia 38 în clasamentul Global Food Security Index 2018 (GFSI), cu un scor total de 68,9 puncte - o îmbunătăţire cu un punct faţă de anul 2017, dintre cele trei criterii analizate ţara noastră obţinând cel mai bun punctaj pentru Calitatea şi siguranţa alimentelor (locul 32 în lume), urmat de Disponibilitatea hranei (poziţia 35) şi Accesibilitatea acesteia (locul 43), scrie Agerpres.

Potrivit unui comunicat, Corteva Agriscience, Divizia de Agricultură a DowDuPont, şi Economist Intelligence Unit (EIU) au publicat rezultatele Global Food Security Index 2018 - GFSI (Indicele Global al Securităţii Alimentare, ediţia 2018). Acest raport, sponsorizat de Corteva Agriscience, oferă un cadru comun pentru înţelegerea cauzelor lipsei siguranţei alimentare pe plan global.

Rezultatele acestei cercetări arată că ţările cu un nivel mediu sau mic al veniturilor au înregistrat în 2018 cele mai mari creşteri, semnalând o orientare spre adoptarea unor măsuri de securitate alimentară mai eficiente. Dezvoltarea infrastructurii agricole şi creşterea capacităţii de producţie utilă pentru a hrăni o populaţie aflată în creştere sunt considerate principalele motive ale îmbunătăţirilor consemnate de raport.

Pentru prima dată în istoria acestui indice, Singapore ocupă prima poziţie în GFSI 2018. Singapore este aici parţial datorită creşterii de circa 30% a PIB-ului pe cap de locuitor în intervalul 2012-2018, precum şi ponderii de doar 6,9% a cheltuielilor medii alocate de o gospodărie pentru achiziţia mâncării - accesibilitatea alimentelor este foarte ridicată. Dincolo de creşterea PIB-ului, Singapore, dintre toate ţările analizate de acest indice, are cele mai mici tarife aplicate importurilor agricole.

România se situează pe poziţia a 38-a în acest clasament cu un scor total de 68,9 puncte - o îmbunătăţire cu un punct faţă de anul 2017. Potrivit comunicatului, România a obţinut punctaj maxim (100 de puncte) pentru un număr mare de categorii analizate de acest indice. Astfel, a fost remarcată existenţa unui mediu favorabil pentru siguranţa alimentară, dar şi o varietate mare de surse de finanţare pentru fermieri. La aceasta se adaugă un risc scăzut ca rata de urbanizare să afecteze producţia agricolă.

Raportul menţionează dedicarea autorităţilor române pentru creşterea standardelor alimentare, existenţa unui ghid pentru o dietă echilibrată şi bogată în nutrienţi, prezenţa unei strategii de îmbunătăţire a alimentaţiei şi colectarea de date privind deficienţele populaţiei cauzate de nutriţie. Siguranţa alimentară din România este susţinută de existenţa unei capacităţi suficiente de stocare a mâncării, potrivit indicelui.

De asemenea, românii au acces foarte bun la surse de apă potabilă, precum şi o reţea bine dezvoltată de magazine alimentare. În acelaşi timp, România a înregistrat scoruri reduse pentru procentul mare din veniturile unei familii alocat pentru achiziţionarea hranei, infrastructura din domeniul agricol şi volatilitatea producţiei agricole, deoarece s-au raportat diferenţe mari între producţiile agricole înregistrate anual în ultimele două decenii.

În 2017, GFSI a inclus o categorie nouă dedicată mediului, subliniind nevoia de conservare a resurselor, de adaptare la schimbările climatice şi de adoptare a unor practici sustenabile în agricultură. Folosind informaţii despre schimbarea temperaturii, despădurirea terenurilor şi epuizarea resurselor de apă, categoria "Resurse Naturale şi Capacitate de adaptare" a fost utilizată pentru măsurarea efectelor viitoare aduse de schimbarea mediului asupra ţărilor din GFSI. Faptul că indicele a luat în calcul şi date din categoria "Resurse Naturale şi Capacitate de adaptare" a făcut ca scorul mediu al ţărilor cu venituri ridicate să scadă mai mult decât cel al celor din alte grupe de venit. Oricum, fiecare ţară va trebui să se pregătească pentru a face faţă acestor riscuri.