România, printre țările cu cea mai slabă prezență în plenul Parlamentului European: Cine sunt „codașii clasei“?!

România are 33 de reprezentanți în Parlamentul European, având diverse culori politice. Fie că sunt galbeni, albaștri sau roșii, un lucru este cert, anume că ar trebui să ne reprezinte interesele cu demnitate în fața Uniunii. Cu toate acestea, România se numără printre țările cu cea mai slabă prezență în plen, aflându-se pe locul 24 din 27 privind prezența la vot. De asemenea, avem europarlamentari a căror prezență este rușinos de slabă, deși salariile lor depășesc 7.000 de euro net. Când leafa de la Bruxelles e mare, cui îi mai pasă de interesul național?!

România se numără printre statele cu cea mai mică prezență în Parlamentul European

România are o lungă istorie privind aderarea la Uniunea Europeană, culminând astfel, în 2007, la intrarea oficială a țării noastre în rândul „fraților europeni”. Odată cu ultimele alegeri europarlamentare din 2024, românii au trimis 33 de europarlamentari la Bruxelles, membri ai diferitor partide, care, teoretic, ar trebui să ne reprezinte interesele pe plan extern. Cu toate acestea, rata de prezență în plen este una puțin spus jalnică, aflându-ne printre ultimele locuri privind prezența la vot. Mai precis, România se situează pe locul 24 din cele 27 de state membre, sub noi aflându-se Ungaria, Cipru și Malta.

Claudiu Manda, în topul listei rușinii

Câțiva dintre europarlamentarii români preferă, mai degrabă, să se bucure de arhitectura și priveliștea capitalei Belgiei decât să meargă la muncă. În cap de listă se află europarlamentarul Claudiu Manda care, de când a preluat cel de-al doilea mandat, a fost cam scump la vedere în fața colegilor săi europeni.

Claudia Manda a înregistrat cea mai slabă prezență în Parlamentul European

În ultimele 180 de zile, prezența sa în plen a fost de doar 17.3%, clasându-se pe poziția impresionantă de 716 din... totalul de 716 parlamentari. Soțul Liei Olguței Vasilescu nu este codaș doar printre colegii săi români, dar și printre cei europeni, formându-și și o reputație ca atare.

Amintim pe această cale că la sfârșitul lui septembrie 2026, Siegfried Mureșan a lansat un atac virulent la adresa europarlamentarului social-democrat, spunând că este unul dintre cei mai mari absenteiști. Replica acidă a venit ca urmare a declarațiilor Liei Olguței Vasilescu în presă, care a spus că „românii își vor scrânti limba când îi vor pronunța numele“ fostului premier desemnat.

Claudia Manda are cea mai slabă prezență în Parlamentul European

„Acea importantă doamnă din PSD mai bine și-ar trimite soțul la serviciu în Parlamentul European că nu face cinste, fiind unul dintre cei mai absenți membri ai Parlamentului European“, a declarat Mureșan, într-o conferință de presă.

Mircea-Gheorghe Hava, Gheorghe Cârciu și Dan-Ștefan Motreanu, trecuți absenți la „catalog“

Nici liberalul Mircea-Gheorghe Hava nu prea trece pe la muncă. Deși stă ceva mai bine la acest capitol față de colegul său social-democrat, Hava a înregistrat o prezență de doar 30% în plen. Acesta ocupă și el o poziție demnă de „laudă“ în clasamentul total, situându-se pe locul 713 din cei 716 europarlamentari.

Mircea Hava se numără și el printre chiulangii

Gheorghe Cârciu, de la PSD, a înregistrat o prezență de 34.3%, iar Dan-Ștefan Motreanu, de la PNL, doar 42.1%, numărându-se și ei printre „codașii clasei“. De asemenea, social-democratul Dragoș Benea se află pe locul 701 cu o prezență de 49.8%.

Consilierul prezidențial Eugen Tomac stă ceva mai bine la capitolul prezență, dar desigur că întotdeauna este loc de mai bine. Reprezentantul Partidului Mișcarea Populară și fostul premier desemnat de președintele Nicușor Dan are o prezență de 61.6%. Acum, să nu fim cârcotași, căci poate o mai fi fost învoit din plen de către liderul de la Cotroceni.

Eugen Tomac are o prezență de 61.6%

Daniel Buda, Adrian Axinia și Claudiu Târziu, printre europarlamentarii cu cea mai mare prezență

Desigur că trebuie să mai existe și oameni care să spele această listă a rușinii. Printre europarlamentarii români conștiincioși se numără liberalul Daniel Buda, Adrian-George Axinia, de la AUR și Claudiu Târziu, fondator al Partidului Acțiunea Conservatoare.

Claudiu Târziu se numără printre europarlamentarii cu cea mai ridicată prezență

Buda are o prezență remarcabilă de 99%, clasându-se pe locul 115, iar Axinia de 98.6%, aflându-se pe locul 163. Nici Târziu nu stă mai prejos, având o prezență de 98.5%.

Liberalul Daniel Buda are cea mai mare prezență

De asemenea, Vasile Dîncu de la PSD, Virgil Popescu de la PNL, Iuliu Wrinker de la UDMR, Cristian Terheș de la Partidul Național Conservator Român (PNCR), Loránt Vincze de la UDMR și Siegfried Mureșan de la PNL depășesc 90% prezență la vot.

Un salariu care-ți taie respirația: cât câștigă un europarlamentar?

Un europarlamentar are multe beneficii, însă cel mai remarcabil este salariul. Precizăm că salariul de bază este stabilit la 38,5% din salariul unui judecător al Curții de Justiție a Uniunii Europene, astfel că acesta ajunge la 9.808,67 euro, potrivit ultimelor actualizări din anul 2023. După deducerea impozitului UE și a contribuțiilor pentru asigurările sociale, un europarlamentar ia în mână aproximativ 7.665,31 euro.

Pe lângă leafa lunară, aceștia primesc și aproximativ 338 euro pe zi pentru a acoperi cheltuieli, cum ar fi cazarea, masa din timpul sesiunilor plenare, reuniunii comisiilor și altor activități oficiale de la Bruxelles sau Strasbourg. Ei mai încasează și o diurnă pentru deplasări în afara Uniunii, în valoare de 170 de euro pe zi.

Un europarlamentar ajunge să aibă un salariu mai mare de 7.000 euro

Europarlamentarii beneficiază și de pensie după terminarea mandatului, fiind eligibili de la vârsta de 63 de ani. Aceasta este calculată la 3,5% din salariul lor pentru fiecare an complet de mandat, până la un maxim de 70% din salariul de bază.

România reușește, din nou, să fie pe ultimele locuri. Deși primesc salarii bombastice și sporuri pe măsură, europarlamentarii noștri „dorm în post“, în loc să facă vocea poporului auzită în Uniunea Europeană. Acum, rămâne doar la latitudinea românilor să decidă dacă doresc să fie în continuare reprezentați pe plan extern de aceiași chiulangii.