România, sufocată de datorii și taxe! Florin Cîțu: ,,Plătim prețul. Experimentul a eșuat”

Fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, critică, duminică, strategia fiscală a celor patru guverne care s-au succedat între 2022 și 2025. Potrivit acestuia, România a făcut „o întoarcere la 180 de grade” față de abordarea liberală din perioada 2020–2021.

Florin Cîțu

„Cinci runde de creșteri de taxe și promisiunea reducerii statului. Rezultatele, nu intențiile, sunt cele care contează. În doar patru ani, am abandonat predictibilitatea fiscală pentru un model bazat pe taxare excesivă, iar România plătește prețul”, a scris Cîțu pe Facebook.

Fostul premier acuză că strategia actuală a dus la instabilitate economică, punând presiune pe investiții, consum și mediul de afaceri.

Florin Cîțu îl citează pe celebrul economist Milton Friedman pentru a sublinia că efectele politicilor fiscale sunt mai importante decât promisiunile politicienilor.

„Una dintre cele mai mari greșeli este să judeci politicile și programele după intenții, nu după rezultate”, scrie Cîțu.

Indicatorii care arată realitatea

Cîțu enumeră 10 repere economice pe care românii ar trebui să le urmărească pentru a evalua efectele politicilor fiscale:

Deficitul bugetar – dacă a scăzut sustenabil sau rămâne la 7-8% din PIB.

Datoria publică – dacă s-a stabilizat sau urcă spre 60% din PIB.

Cheltuieli publice – dacă dimensiunea statului s-a redus sau continuă să crească.

Venituri fiscale – dacă vin dintr-o bază economică solidă sau din presiune fiscală excesivă.

Creșterea economică – dacă măsurile duc la accelerare sau stagnare.

Investiții private și ISD – dacă România rămâne atractivă pentru capital.

Costul de finanțare – scade dobânda la titlurile de stat sau crește semnalând riscuri majore.

Ratingul de țară – dacă perspectivele se îmbunătățesc sau rămân negative.

Inflația – dacă consolidarea fiscală duce la scăderea prețurilor.

Libertatea economică – dacă România devine mai competitivă sau mai intervenționistă.

„Lista nu e complicată și nici nu lasă loc de interpretări. Dacă după patru ani de ajustări și cinci runde de taxe mai mari deficitul e tot mare, datoria crește, investițiile fug, iar libertatea economică scade, atunci răspunsul e simplu: experimentul a eșuat.”, avertizează Cîțu.

Fostul ministru atrage atenția că efectele pe termen lung pot fi devastatoare pentru economia României: „Politicienii pot ignora realitatea economică pentru o vreme. Dar realitatea nu îi va ignora la nesfârșit”, potrivit stiripesurse.ro.