România va primi echipamente anti-dronă de la aliați până la livrările prin SAFE

Președintele Nicușor Dan a declarat, după ședința CSAT convocată în urma incidentului de la Galați, că România are în programul SAFE o componentă importantă dedicată capabilităților antiaeriene și anti-dronă, dar livrările pentru noile echipamente vor avea loc abia „într-un an sau doi”. Până atunci, președintele spune că România mizează pe sprijin aliat, prin acorduri bilaterale și prin mecanisme NATO.

Carol Nawrocki, Nicușor Dan și Mark Rutte

Declarația vine după ce o dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, provocând o explozie, un incendiu, rănirea a două persoane și evacuarea mai multor locatari. Incidentul a fost urmat de convocarea CSAT și de discuții cu NATO privind întărirea apărării pe Flancul Estic.

SAFE, prezentat ca soluția de dotare anti-dronă

Nicușor Dan a spus că programul european SAFE include o componentă importantă pentru capabilități antiaeriene care să răspundă unor incidente de tipul celui de la Galați.

„În ceea ce privește capabilitățile României față de acest tip de incidente, vreau să vă informez că în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată unor capabilități antiaeriene care să răspundă acestui tip de evenimente. Contractele se semnează zilele astea și livrarea o să o avem într-un an sau doi”, a declarat președintele.

Programul SAFE este mecanismul european prin care România poate accesa finanțare pentru investiții în apărare, cu împrumuturi pe termen lung, maturitate de până la 45 de ani, perioadă de grație de 10 ani și dobândă redusă. Principala condiție este realizarea de achiziții comune cu cel puțin un alt stat participant, inclusiv Ucraina.

Producție comună de drone cu Ucraina

Președintele a legat programul SAFE și de parteneriatul semnat cu Ucraina pentru producția comună de drone.

„Avem, după cum știți, un parteneriat cu Ucraina semnat în urmă cu trei luni pe producția comună de drone și aceste două programe, SAFE și Ucraina, au o parte comună”, a spus Nicușor Dan.

România și Ucraina au semnat pe 12 martie 2026 o declarație de intenție privind producția în România a unor sisteme de apărare ucrainene, inclusiv drone, cu scopul de a consolida industriile de apărare ale celor două țări. Reuters a relatat că proiectul se înscrie în cooperarea militară tot mai strânsă dintre București și Kiev, în contextul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre și al incidentelor repetate cu drone în spațiul aerian românesc.

Ulterior, România și Ucraina au avansat discuțiile pentru producția comună de drone finanțată prin SAFE, fiind vehiculată o componentă de aproximativ 200 de milioane de euro pentru acest proiect.

Mecanism comun cu SUA și Marea Britanie

Președintele a anunțat și existența unui mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pentru accelerarea producției și testării de drone și capabilități anti-dronă.

„Avem un mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pe accelerarea producției și testării de drone și de capabilități evident antidrone”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a vorbit anterior despre un format de cooperare România-SUA-Marea Britanie pentru dezvoltarea și testarea de sisteme de drone „în timp real”, cu proceduri mai rapide decât cele clasice.

Echipamente aliate până la livrările prin SAFE

Pentru perioada de tranziție, până la livrarea noilor sisteme achiziționate prin SAFE, România are acorduri bilaterale și în cadrul NATO pentru prezența unor echipamente aliate pe teritoriul național, a mai precizat președintele.

„Până când aceste echipamente vor fi livrate, avem acorduri și bilaterale și în cadrul NATO cu parteneri pentru echipamente care să fie prezente în România. Unele au venit, altele urmează să vină”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a adăugat că a discutat cu secretarul general al NATO și a insistat pentru urgentarea dislocării acestor echipamente în România.

„În discuția pe care am avut-o cu secretarul general NATO am insistat pentru urgentare și a fost absolut de acord ca aceste echipamente să ajungă cât mai repede în România”, a afirmat șeful statului.

Incidentul de la Galați a expus problema apărării la joasă altitudine

Declarațiile vin în contextul în care drona de la Galați a redeschis discuția despre capacitatea României de a detecta, urmări și neutraliza aparate care zboară la joasă altitudine. În noaptea incidentului, două aeronave F-16 și un elicopter IAR 330 SOCAT au fost ridicate de la sol, dar drona nu a fost doborâtă înainte de a lovi blocul din Galați.

Autoritățile au explicat că decizia de a nu angaja ținta a fost legată de riscul producerii de victime sau distrugeri la sol, în condițiile în care drona ajunsese deasupra unei zone locuite. Cazul a devenit rapid o temă politică majoră, iar mai mulți lideri au cerut explicații privind vulnerabilitățile sistemului de apărare aeriană.

Contracte semnate deja în cadrul SAFE

MApN a anunțat deja semnarea unor contracte în cadrul programului SAFE, inclusiv pentru drone, sisteme antiaeriene MISTRAL, vehicule militare și muniție. Până la 28 mai Ministerul Apărării semnase patru contracte din cele 15 anunțate, în valoare de aproape 700 de milioane de euro fără TVA și peste 1 milion de lei fără TVA.

În total, România are la dispoziție prin SAFE o alocare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană după Polonia. Fondurile sunt destinate modernizării Armatei, dezvoltării industriei de apărare și consolidării capacității de reacție în fața riscurilor de securitate, potrivit știripesurse.