Ruși și ucraineni, prinși că își făceau cărți de identitate românești cu date false. Capul rețelei acționa pe teritoriul țării
Ruși și ucraineni, prinși că își făceau cărți de identitate românești cu date false. Capul rețelei acționa pe teritoriul țării
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestUn cetățean ucrainean a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat că a intermediat obținerea unor documente românești pentru 839 de cetățeni din Ucraina și Federația Rusă.

Acesta ar fi folosit contracte fictive de închiriere și ar fi oferit mită unor funcționari publici pentru emiterea unor cărți de identitate cu date nereale.
Potrivit procurorilor, faptele ar fi fost comise în perioada 2023-2024, în județul Botoșani. Inculpatul este acuzat de complicitate la dare de mită în formă continuată, complicitate la fals informatic și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Sute de contracte fictive pentru obținerea cărților de identitate
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 1 iulie - 30 octombrie 2024, cetățeanul ucrainean ar fi ajutat persoane care dobândiseră cetățenia română să obțină cărți de identitate cu domicilii fictive. Acestea doreau fie să își stabilească domiciliul în România, fie să își schimbe adresa de domiciliu.
Pentru facilitarea procedurilor, inculpatul ar fi oferit diferite sume de bani, direct sau prin intermediari, unor funcționari din cadrul Primăriei Vârfu Câmpului și Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Vârfu Câmpului, județul Botoșani.
Banii ar fi fost destinați funcționarilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, în special în ceea ce privește verificarea documentelor și introducerea datelor în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
De asemenea, inculpatul ar fi plătit proprietari de imobile pentru a accepta luarea în spațiu a unor persoane, deși acestea nu locuiau și nu urmau să locuiască vreodată la adresele respective.
Închiria locuințe în România pentru ruși și uncraineni
Într-o altă etapă a activității infracționale, desfășurată între aprilie 2023 și aprilie 2024, acesta ar fi falsificat 660 de contracte de subînchiriere pentru 120 de imobile care nu îi aparțineau și pentru care nu avea contracte de închiriere.
Documentele ar fi fost întocmite fictiv, în numele unei societăți comerciale, și depuse ulterior la 670 de cereri înregistrate la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Bucecea. Prin aceste demersuri s-ar fi urmărit stabilirea fictivă a domiciliului pentru 759 de persoane din Ucraina și Federația Rusă.
Potrivit anchetatorilor, unele imobile nu existau, iar altele se aflau într-o stare avansată de degradare și nu puteau fi locuite. Proprietarii nu își dăduseră acordul pentru stabilirea domiciliului persoanelor respective.
83.900 de euro, bani obținuți din intermediere
Prin documentele depuse, inculpatul ar fi facilitat introducerea în sistemul informatic integrat al evidenței populației a unor date nereale privind domiciliul, numele, prenumele, data și locul nașterii beneficiarilor.
În total, procurorii au reținut 839 de acte materiale de complicitate la fals informatic, dintre care 80 aferente documentelor obținute la Vârfu Câmpului și 759 la Bucecea.
În cauză a fost dispusă confiscarea sumei de 83.900 de euro, despre care anchetatorii susțin că ar fi fost obținută de inculpat din activitatea de intermediere.
Pe numele cetățeanului ucrainean, care a fost reținut anterior în dosar, sunt emise în prezent un mandat european de arestare și o cerere de dare în urmărire internațională. De asemenea, acesta are emis un mandat de arestare preventivă în lipsă.
O altă inculpată a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției
În același dosar, o femeie, cetățean ucrainean, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru fals în declarații, dare de mită și complicitate la fals informatic, fapte comise în scopul obținerii unor documente românești.
Aceasta a primit o pedeapsă rezultantă de un an și 10 luni de închisoare, la care se adaugă o amendă penală de 15.000 de lei. Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pentru o perioadă de doi ani.
Procurorii au mai precizat că, în 2025, în același dosar au fost încheiate alte patru acorduri de recunoaștere a vinovăției cu persoane care ar fi acționat ca intermediari pentru obținerea ilegală de documente românești. Pedepsele stabilite în cazul acestora au ajuns până la doi ani și șase luni de închisoare, cu suspendarea executării.
Rechizitoriul și acordul de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate Tribunalului Botoșani, instanță competentă să judece cauza în primă instanță, potrivit știripesurse.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
12.6° Constanța 
.jpeg_t.jpeg)











