Rușine! Unii elevi au obținut la examenul de bacalaureat doar punctul din oficiu! Ce zice Sorin Mihai! Video

Note dezastruoase la examenul de Bacalaureat în județul Constanța, cu lucrări notate chiar și cu 1.00, readuc în prim-plan realitatea dureroasă a educației românești: un sistem care promite reforme, dar livrează eșecuri. În timp ce statisticile naționale indică o aparentă îmbunătățire, în teren se conturează o prăpastie între urban și rural, între promisiuni și rezultate, între elevi sprijiniți și elevi abandonați.

Dezamăgire, revoltă și o întrebare care nu mai poate fi evitată: ce s-a ales de învățământul românesc? Rezultatele afișate recent la examenul de bacalaureat în județul Constanța au șocat opinia publică: mai multe lucrări au fost notate cu 1.00, 1.25, 1.35, 1.45, 1.65, 1.80 și 1.95. Un eșec aproape absolut.

Și, deși ar fi simplu să dăm vina exclusiv pe elevi, problema este mult mai profundă. Licee din afara municipiului Constanța (Liceul Tehnologic Nicolae Titulescu, Colegiul Economic Mangalia, Liceul Teoretic Băneasa, Colegiul Național Kemal Ataturk) se regăsesc printre cele cu cele mai slabe performanțe, dar nici unele instituții din oraș nu scapă de rușine.

Licee precum „Pontica” și „Gheorghe Duca” se remarcă negativ, cu rezultate care ridică serioase semne de întrebare privind calitatea actului educațional.

În fața valului de critici și nelămuriri, Inspectorul Școlar General al județului Constanța, Sorin Mihai, a făcut o declarație tranșantă cu privire la cauzele acestui dezastru educațional:

„Cine a intrat într-un examen de Bacalaureat și a luat nota 1 înseamnă că nu a înțeles nimic din simulări. Ori nu a fost prezent la simulările județene și cele naționale, ori a crezut că divinitatea se va pogorî la un moment dat și îi va da inspirație cum să scrie de o notă de 5, dacă nu de 6. Nota aia de 1 putea să fie clară, să se înțeleagă că pe acolo e nivelul din cele patru simulări – trei județene și una națională. Dacă acolo, în mod constant, ai luat note de 1-2-3… Unul care a luat 1 înseamnă că nu a luat nimic. Dacă nu a luat nimic, nici la simularea națională nu avea cum să ia. Acolo s-a folosit platforma, corectarea a fost externă. Înseamnă că nu a înțeles nimic și nici profesorul respectiv nu l-a lămurit. Nu e o problemă, e dreptul tău să participi, dar decât să te duci la un examen și să faci doar figurație, mai bine apucă-te de treabă, învață și așteaptă sesiunea următoare.”

Declarația, deși dură, scoate în evidență o problemă dublă: lipsa de pregătire a elevilor și eșecul unui sistem care nu reușește să intervină eficient în momentele-cheie ale formării acestora. Simulările ar fi trebuit să servească drept semnal de alarmă, dar, de mulți, au fost ignorate complet.

Eșecul de azi, costul de mâine: tinerii care pică Bac-ul vor fi mâine angajații, funcționarii și decidenții din jurul nostru

Aceste cifre deprimante vorbesc de la sine și expun o realitate inconfortabilă: sistemul de educație românesc continuă să își concentreze eforturile în jurul orașelor mari, ignorând liceele din zonele periferice și rurale. Astfel, copiii din aceste comunități pornesc din start cu șanse inegale.

În paralel, România continuă să înregistreze cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană la testele de competențe de bază (PISA). Aproximativ 44% dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ce citesc, iar 37% dintre adulți sunt, de asemenea, analfabeți funcționali. În acest context, performanțele de la bacalaureat nu sunt altceva decât o reflexie a unui sistem aflat în criză.

Realitatea e cu atât mai absurdă cu cât, pe hârtie, lucrurile par să meargă bine. Rata de promovare la bacalaureat a crescut constant în ultimii ani: de la 64,5% în 2020 la 78,2% în 2024. Însă dincolo de aceste statistici încurajatoare, persistă drame individuale și comunități întregi lăsate în urmă de o educație care, dincolo de reforme și fonduri europene, continuă să ignore esențialul: copilul.

În ciuda reformelor legislative, a investițiilor europene, a programelor de formare pentru profesori și a promisiunilor guvernamentale, în fața tablourilor de afișaj cu note de 1.00 și 1.25 nu rămâne decât tăcerea. Tăcerea unui sistem care a uitat pentru cine ar trebui să funcționeze.

Examenul de bacalaureat nu este doar un prag educațional, ci și o radiografie fidelă a societății românești. Iar când aproape jumătate dintre tineri nu au competențe funcționale, iar în cazuri extreme unii abia obțin nota 1, nu mai vorbim doar despre eșecuri personale — ci despre eșecul unui stat care, de zeci de ani, nu mai prioritizează ceea ce contează cu adevărat: educația.

Video:

.