S-a aflat ce ne îmbătrânește inima. Totul pleacă din farfurie!

„Totul pleacă din farfurie. Carne de vită, pește gras, lapte nepasteurizat, brânza de capră și de oaie, maioneza (chiar și light), sosuri dense, ouă, mezeluri, creme 'pufoase' de orice fel... toate aceste alimente ne îngreunează inima atât de mult, aduc depuneri de grăsime pe organe, o torturează efectiv, abia mai reușește, săraca, să bată”, atrage atenția un medic cardiolog din Londra, subliniind impactul pe care nutriția îl are asupra sănătății cardiace.

Inima, motorul esențial al vieții, se confruntă inevitabil cu trecerea timpului, iar îmbătrânirea reprezintă cel mai important factor de risc pentru bolile cardiovasculare.

Misterul din spatele motivului pentru care unii oameni îmbătrânesc mai rapid decât alții a persistat multă vreme. O nouă cercetare însă aduce o lumină crucială asupra acestei enigme, indicând un posibil vinovat: grăsimea viscerală, acea depunere subtilă, dar insidioasă, adunată în jurul organelor interne, care accelerează degradarea inimii și a vaselor de sânge.

Studiul, realizat de oamenii de știință de la Medical Research Council (MRC) Laboratory of Medical Sciences din Londra, a analizat date provenite de la 21.241 de participanți incluși în UK Biobank, o bază de date vastă, ce conține imagini detaliate ale întregului corp și, în special, ale inimii.

Și inima are o ,,vârstă” a ei

Pentru a evalua cu precizie ritmul îmbătrânirii cardiace, cercetătorii au apelat la inteligența artificială, care a identificat semne precum rigidizarea și inflamația țesuturilor, atribuind fiecărui participant o „vârstă a inimii”, comparată apoi cu vârsta sa cronologică.

Rezultatele au fost clare: o cantitate mai mare de grăsime viscerală este asociată în mod semnificativ cu o accelerare a îmbătrânirii inimii.

Profesorul Declan O’Regan, coordonatorul studiului și profesor la Imperial College London, a explicat că, deși se cunoștea diferența dintre distribuția grăsimii corporale de tip „măr” și „pară”, modul în care aceasta influențează sănătatea rămânea neclar. „Cercetarea noastră arată că grăsimea rea, ascunsă adânc în jurul organelor, accelerează îmbătrânirea inimii. În contrast, unele tipuri de grăsime, cum este cea de pe șolduri și coapse la femei, pot proteja împotriva îmbătrânirii cardiace”, a subliniat el.

Studiul a evidențiat și diferențe notabile între sexe: la bărbați, distribuția tipică a grăsimii abdominale – forma de „măr” – a fost strâns legată de o îmbătrânire cardiacă accelerată. În schimb, la femei, predispoziția genetică de a acumula grăsime pe șolduri și coapse – forma de „pară” – a fost asociată cu o încetinire a acestui proces.

„Am demonstrat că indicele de masă corporală nu este un bun predictor al vârstei inimii. Contează mai mult unde este depozitată grăsimea în corp, nu doar greutatea totală”, a punctat profesorul O’Regan.

În context, profesorul Bryan Williams, director științific și medical al British Heart Foundation, a reamintit importanța stilului de viață: „Știm deja că excesul de grăsime viscerală în jurul inimii și ficatului poate duce la hipertensiune și colesterol ridicat, iar acum vedem că ar putea accelera și îmbătrânirea cardiacă. Adoptarea unei alimentații mai sănătoase și creșterea activității fizice pot ajuta la reducerea acestor riscuri.”

Astfel, mesajul cercetătorilor este ferm: nu doar cantitatea de kilograme contează, ci mai ales unde se depune grăsimea – o informație esențială pentru protejarea inimii și prelungirea vieții, potrivit stiripesurse.ro.