Sângerările după menopauză - motiv de îngrijorare?

Menopauza se instalează de obicei la femeile de peste 45-50 de ani care nu au mai avut menstruație de un an. Orice sângerare apare după această perioadă necesită investigații medicale.

Sursă foto: Shutterstock

Dacă ai ajuns la menopauză și nu ai mai avut ciclu menstrual de un an sau mai mult și, deodată, sângerezi din nou, ar trebui să te îngrijorezi? Iată ce spun cercetările științifice.

După menopauză, orice sângerare vaginală trebuie investigată de medic

Vestea bună, potrivit unei analize publicate în jurnalul științific JAMA Internal Medicine, este că sângerările care apar după menopauză sunt provocate, în cele mai multe cazuri, de o afecțiune necanceroasă, cum ar fi atrofia endometrială, fibroamele uterine sau polipii. În aceeași lucrare, însă, se subliniază ideea că sângerările post-menopauză ar trebui întotdeauna verificate de medicul specialist, scrie doc.ro.

Așadar, dacă te confrunți cu sângerări după menopauză, mergi la un consult medical pentru a exclude cancerul endometrial. Deși majoritatea sângerărilor post-menopauză nu sunt cauzate de cancer, mai mult de 90% dintre femeile care au cancer endometrial au și sângerări.

Dacă aceste sângerări sunt investigate și se dovedește că sunt un simptom al cancerului endometrial, e crucial de reținut că, cu cât este descoperit mai devreme, cu atât sunt mai bune șansele de tratament.

Sângerările apărute după menopauză trebuie raportate medicului chiar dacă:

au apărut doar o singură dată

cantitatea de sânge a fost mică, sub formă de pete sau scurgeri roz sau maro

nu ai avut alte simptome

nu ești sigură dacă a fost sau nu sânge.

E bine ca, în cel mult două săptămâni după sângerare, să ajungi la medicul de familie, care să îți dea trimitere la specialist.

Medicul ginecolog poate apăsa abdomenul și interiorul vaginului pentru a observa dacă există umflături, sensibilitate sau alte anomalii și va face o examinare a bazinului și a vaginului cu ajutorul unui specul (dispozitiv de plastic), care se introduce în vagin pentru a-l menține deschis, astfel încât interiorul vaginului și colul uterin să poată fi observat.

Se poate recomanda și o ecografie vaginală. Acest test nedureros folosește unde sonore pentru a măsura grosimea țesutului din interiorul uterului. Se efectuează fie folosind un dispozitiv cu ultrasunete extern, fie o baghetă plasată în vagin. La unele femei cu cancer endometrial, această căptușeală devine mai groasă decât de obicei, ceea ce avertizează medicii cu privire la posibilitatea unui cancer. Totuși, nu toate cazurile de țesut uterin îngroșat sunt cancer.

De asemenea, medicul poate să apeleze la o histeroscopie: o cameră subțire, asemănătoare unui telescop, trece prin vagin, prin colul uterin și ajunge în uter, pentru a detecta orice probleme și pentru a lua o probă de țesut - biopsie - pentru testare. Procedura se efectuează sub anestezie locală sau generală.

Atenție, testul Papanicolau nu detectează cancerul endometrial, ci doar cancerul de col uterin sau celulele precanceroase.

Din ce cauze pot să apară sângerările post-menopauză?

Cauzele sângerărilor care apar după menopauză pot fi diverse, cele mai frecvente fiind:

inflamarea și subțierea mucoasei vaginale (vaginita atrofică) sau a mucoasei uterului (atrofia endometrială), cauzată de niveluri mai scăzute de estrogen

polipii cervicali sau polipii uterini (creșteri care sunt de obicei necanceroase)

căptușeala uterină îngroșată (hiperplazie endometrială), care poate fi cauzată de terapia de substituție hormonală, de niveluri ridicate de estrogen sau de faptul că pacienta este supraponderală și care poate duce la cancer uterin

Mai rar, sângerările post-menopauză sunt cauzate de un tip de cancer, cum ar fi cancerul ovarian și cel al uterului.

Cum se tratează sângerările apărute după menopauză?

Sângerările post-menopauză se tratează în funcție de cauză:

Dacă sunt provocate de polipi cervical, este posibil ca polipii să fie eliminați printr-o intervenție chirurgicală

Dacă sunt provocate de atrofia endometrială, este posibil să nu fie nevoie de tratament, dar pacienta poate primi ca terapie o cremă cu estrogen sau un pesar vaginal

Dacă sunt provocate de hiperplazia endometrială, în funcție de tipul de hiperplazie, este posibil să nu se indice niciun tratament, să se indice medicament hormonal (comprimate sau sistem intrauterin) sau să se recomande o histerectomie totală (intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea uterului, a colului uterin și a ovarelor).

Dacă sunt provocate de efecte secundare ale terapiei hormonale, se indică schimbarea sau oprirea tratamentului

Dacă sunt provocate de cancerul uterin, histerectomia totală va fi deseori recomandată. În caz de cancer ovarian, se indică operație pentru îndepărtarea ovarelor și a uterului (histerectomie totală).

Ratele cancerului endometrial sunt în creștere

Cancerul endometrial este cea mai frecventă formă de cancer uterin. Afectează cel mai adesea femeile aflate în post-menopauză - vârsta medie la diagnostic este de 60 de ani. Incidența acestui tip de cancer a crescut constant în ultimii 10 ani, din cauza ratei crescătoare a obezității, spun specialiștii.

Riscul unei femei de a dezvolta cancer endometrial poate crește substanțial dacă este obeză. În general, cel mai mare risc apare în rândul femeilor care depășesc cu 50 de kilograme sau mai mult greutatea corporală normală pentru înălțimea lor.

Cancerul endometrial are rate bune de vindecare, mai ales dacă este detectat din timp. Histerectomia se face adesea folosind o tehnică minim invazivă, fără incizii mari, iar majoritatea femeilor care sunt supuse procedurii pot merge acasă după o zi.

Cum știi dacă ești la risc de cancer endometrial?

O serie de factori cresc riscul de cancer endometrial, inclusiv:

vârsta (cancerul endometrial este cel mai frecvent diagnosticat între 60 și 70 de ani)

debutul precoce al menstruației (înainte de vârsta de 12 ani)

menopauza târzie (după vârsta de 55 de ani)

lipsa nașterilor

obezitatea

un istoric de menstruație neregulată

antecedente de hiperplazie endometrială (creșterea excesivă a mucoasei uterine)

antecedente familiale de sindrom Lynch sau membre ale familiei cu cancer de colon, ovarian sau uterin

administrarea terapiei cu estrogeni fără progestin

radiațiile îndreptate spre pelvis

administrarea medicamentului tamoxifen.

Se poate preveni apariția sângerărilor după menopauză?

Pentru a preveni sângerările anormale post-menopauză, cea mai bună strategie este reducerea factorilor de risc pentru bolile care ar putea să le provoace:

Respectarea unui calendar de consulturi medicale regulate

Tratarea atrofiei endometriale

Menținerea unei greutăți sănătoase, printr-o alimentație potrivită și exerciții fizice

Administrarea terapiei de substituție hormonală, dacă medicul consideră că este utilă.