Sanitas nu consideră normale drepturile salariale dintr-un spital suprasolicitat similare cu cele dintr-unul neperformant
Sanitas nu consideră normale drepturile salariale dintr-un spital suprasolicitat similare cu cele dintr-unul neperformant
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestPropunerea privind legarea salarizării de activitatea spitalelor susținută de premierul Ilie Bolojan este considerată firească de către Sindicatul Sanitas Buzău, dar nu în situația în care personalul dintr-o secție sau un spital neperformant beneficiază automat de aceleași drepturi salariale precum angajații din structuri medicale suprasolicitate.
Sindicaliștii din Sănătate consideră că trebuie să existe o corelație între activitatea desfășurată de personalul medical și câștigurile salariale, iar Guvernul ar trebui să adopte măsuri echitabile. Potrivit conducerii Sanitas Buzău, pentru un sistem de sănătate eficient, centrat pe pacient, este nevoie de acoperirea deficitului de medici în gărzi, lipsa personalului bine pregătit conducând la scăderea calității actului medical și la costuri ridicate pentru sistem.
'În contextul noilor propuneri privind salarizarea în funcție de performanță, susținem nevoia de eficiență și responsabilitate în sistemul de sănătate. Este firesc ca guvernul să își dorească o corelare între muncă și recompensă. Însă pentru ca acest principiu să fie aplicat echitabil, este important să înțelegem specificul muncii în echipă din spitale. Nu este normal ca personalul dintr-o secție sau spital neperformant să beneficieze automat de aceleași drepturi salariale ca angajații din structuri suprasolicitate, care duc greul sistemului. Totodată, trebuie să ținem cont de faptul că activitatea asistenților, infirmierilor sau brancardierilor este profund dependentă de volumul de internări și de ritmul stabilit de echipa medicală. Prin urmare, nu este just ca întreaga echipă să fie penalizată pentru neperformanța unui segment al acesteia', a declarat președintele Sindicatului Sanitas Buzău, Grațiela Constantin, scrie Agerpres.
Una dintre soluții ar fi salarizarea corespunzătoare a gărzilor, proporțională cu efortul, riscul și impactul acestora asupra vieții personale a medicilor, apreciază liderul Sanitas.
Totodată, măsurile de eficientizare economică nu ar trebui aplicate generalizat.
'În locul unor tăieri generalizate, credem că direcția corectă este aceea de a începe cu stimularea celor care muncesc cu adevărat. De aceea, propunem ca acordarea sporurilor pentru condiții de muncă să nu mai fie rigidă, bazată pe buletine de expertizare valabile timp de trei ani, ci să fie flexibilizată printr-o evaluare lunară sau trimestrială, realizată de conducerea unității împreună cu reprezentanții sindicali. Astfel, acolo unde există o activitate intensă, să se poată acorda sporurile la nivel maxim, iar unde aceasta lipsește și spitalul are cheltuieli foarte mari cu forța de muncă (dovedite în mod transparent, nu doar verbalizate), să fie raportate la minimul legal. O reformă reală presupune nu doar corectarea dezechilibrelor, ci și recunoașterea muncii celor care, în fiecare zi, țin în viață spitalele din România. De aceea noi ne dorim o construcție echitabilă, în care performanța să fie încurajată, nu pedepsită prin suprasolicitare și salarii sau sporuri păstrate la nivelul anului 2018', subliniază liderul de sindicat.
Consiliul Județean Buzău a aprobat, la începutul anului, pentru Spitalul Județean de Urgență (SJU) un buget de venituri și cheltuieli cu un deficit în sumă de 1.114.000 de lei.
'Bugetul secțiunii de funcționare cuprinde veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente pentru realizarea competențelor stabilite prin lege și cheltuielile curente respective. Deficitul secțiunii de funcționare în sumă de 1.114.000 lei se finanțează din excedentul anilor precedenți. Bugetul secțiunii de dezvoltare cuprinde veniturile necesare finanțării cheltuielilor de capital și cheltuielile de capital respective. Fondul de dezvoltare pentru anul 2025 al SJU Buzău se stabilește în sumă de 200.000 de lei și este cuprins în bugetul secțiunii de dezvoltare. Total venituri: 339.700.000 de lei; total cheltuieli - 340.814.000 de lei (cheltuieli de personal 230.000.000 de lei, bunuri si servicii 108.514.000 lei, sume aferente persoanelor cu handicap 800.000 de lei, cheltuieli de capital proprii 1.500.000 de lei)', prevede hotărârea pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al SJU Buzău.
Premierul Ilie Bolojan a susținut vineri că salarizarea personalului medical este nevoie să fie legată de activitatea spitalelor, subliniind că nu se mai poate continua cu risipa din domeniul sănătății.
'E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale, costurile de personal depășesc peste 90%. Întreb: Cu ce mai rămâne - medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți de-adevăratelea? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM-ul, așa numit, indicatorul de complexitate. Și, dacă știi cum se întocmește o foaie de tratament, o foaia de observație cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că ești mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-și facă datoria', a precizat, vineri, Ilie Bolojan.
SJU Buzău este o unitate sanitară cu paturi, de utilitate publică cu personalitate juridică, subordonată CJ Buzău.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
14.5° Constanța 






.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)
