Sărăcia energetică a lovit România: milioane de gospodării, tot mai vulnerabile la facturile la energie

Aproximativ una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, arată un raport publicat recent. Situația se va înrăutăți, dacă nu sunt luate măsuri, atrag atenția specialiști din domeniu, aceștia având mai multe propuneri pentru combaterea problemei.

Probleme finaciare

Sărăcia energetică este o problemă care se adâncește din ce în ce mai mult în România, pe măsură ce facturile cresc, iar veniturile sunt erodate de inflație, arată un studiu al Asociației Energia Inteligentă.

Românii plătesc facturile, dar renunță la alte cheltuieli

Mai exact, 37% dintre români plătesc peste 10% din bugetul lunar pentru facturile la energie. Este al doilea cel mai mare procent din Uniunea Europeană, în față fiind Bulgaria – unde 40% din populație alocă același procent din buget pentru facturi.

„Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori precum «incapacitatea de a menține locuința adecvat încălzită». Dar acest indicator surprinde doar vârful aisbergului. Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arăta altceva, familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli – hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Dumitru Chisăliță

,,O gospodărie poate avea căldură, dar poate renunța la vacanțe, la economii sau la siguranță financiară, iar, pe termen lung, această presiune produce vulnerabilitate economică și tensiune socială", a mai adăugat Chisăliță.

O Europă împărțită energetic

Diferențele de la o țară la alta la nivelul UE sunt frapante. În estul și sud-estul Europei (Bulgaria, România, Grecia) între 30% și 40% dintre gospodării cheltuiesc mai mult de 10% din buget cu plata energiei. Aici, veniturile mici se combină cu locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente. Facturile pentru energie poate ajunge chiar și la 15–20% din venitul unei familii cu venit redus.

În țări din sudul Europei, precum Spania sau Portugalia, problema nu este doar venitul, ci și calitatea fondului locativ și volatilitatea prețurilor la electricitate. Aproximativ 20–25% dintre gospodării pot depăși pragul de 10% din buget folosit pentru plata energiei.

În nordul și vestul Europei (Finlanda, Danemarca, Luxemburg) proporția scade la 5–10%, dar nu pentru că energia ar fi ieftină. Din contră, prețurile sunt adesea mai mari, însă diferența o fac veniturile ridicate, eficiența energetică a clădirilor și sistemele sociale solide.

„Aceasta nu mai este doar o diferență economică. Este o fractură structurală în interiorul Uniunii”, mai spune Chisăliță.

Fenomenul se va amplifica în următorii ani

Media UE arată că aproximativ 17–20% dintre gospodăriile europene simt o presiune constantă asupra bugetului după plata energiei. Însă această pondere va crește spre 23–25% în următorii ani, din cauza inflației care rămâne peste creșterea salariilor reale, a volatilității prețurilor la energie și a productivității europene în stagnare.

Drapel UE

„O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politică, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism. Sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. În state din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește mai rapid. UE devine mai greu de guvernat, iar consensul asupra politicilor externe (sancțiuni, extindere, apărare comună) devine mai fragil”, explică specialistul Chisăliță.

Cine sunt cei mai grav afectați

Aproximativ una din cinci gospodării (21,1%) din România ajunge sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, potrivit raportului pentru 2025 publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), un think-tank din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj.

Datele arată impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai și confirmă că fenomenul rămâne o provocare majoră la nivel național, mai ales într-un context marcat de noi tensiuni pe piețele energetice internaționale, spune raportul. Experții atrag atenția că sărăcia energetică afectează în special mediul rural și locuințele individuale.

Fără butelii, amploarea sărăciei energetice este subestimată

Analiza realizată de ORSE arată că vulnerabilitatea energetică este determinată de o combinație de factori, precum veniturile reduse, locuințele ineficiente energetic și accesul limitat la tehnologii moderne. Raportul ORSE pe 2025 evidențiază și faptul că aproape jumătate dintre gospodăriile din România (43%) folosesc buteliile de gaz pentru gătit, în special acolo unde nu există rețele de gaz natural, preponderent în mediul rural, ceea ce pune o presiune și mai mare pe bugetul gospodăriei.

„Având în vedere amploarea acestei practici, includerea cheltuielilor cu butelia de gaz în analiza costurilor energetice oferă o imagine mai fidelă asupra presiunii reale asupra bugetelor gospodăriilor. Excluderea acestei surse conduce la o subestimare a sărăciei energetice pentru anumite segmente ale populației”, susțin specialiștii ORSE.

Dacă aceste costuri sunt incluse în calculul cheltuielilor energetice, proporția gospodăriilor care cad sub pragul de sărăcie materială după plata facturilor energetice crește la 22,4%. În lipsa unor politici dedicate dezvoltării infrastructurii și facilitării accesului la resurse energetice moderne, gospodăriile dependente de butelie rămân expuse unor riscuri ridicate de vulnerabilitate, cu efecte directe asupra calității vieții și dezvoltării comunităților, potrivit raportului ORSE.

Soluțiile propuse de experții ORSE

„Combaterea sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor. Este nevoie de politici structurale: investiții în eficiența energetică a locuințelor, acces la tehnologii moderne și soluții energetice adaptate comunităților locale”, a afirmat George Jiglău, coordonator ORSE.

George Jiglău, coordonator ORSE

Raportul subliniază că abordarea eficientă a sărăciei energetice necesită politici publice structurale, printre care: dezvoltarea unui sistem național integrat de date privind sărăcia energetică; consolidarea cooperării între instituții și sectorul energetic; consolidarea și instituționalizarea grupului interministerial pentru sărăcie energetică; politici diferențiate în funcție de tipul vulnerabilității și definirea nevoilor energetice minimale; extinderea instrumentelor de sprijin, precum cardul de energie – care să poată fi utilizat într-un mod mai flexibil (plata facturilor sau investiții în eficiență energetică); consolidarea ghișeelor unice ca instrumente locale de sprijin pentru cetățeni; susținerea soluțiilor comunitare și a autonomiei energetice locale.

Experții ORSE subliniază că politicile publice trebuie să abordeze atât cauzele structurale ale vulnerabilității energetice, cât și situațiile de criză care pot afecta rapid gospodăriile, în contextul unor șocuri pe piața energiei.

Peste 11.000 de români locuiesc în case fără energie electrică

Potrivit unei inventarieri realizate de Asociația Energia Inteligentă în parteneriat cu Ministerul Energiei, în România existau în anul 2024 un număr de 5.494 de gospodării fără energie electrică (nu sunt racordate la rețea și nici nu au altă sursă de producere a electricității). Acestea erau locuite de 11.611 de persoane, dintre care 4.777 copii.

Ministerul Energiei

Dintre casele fără energie, 87% nu au cadastru, ceea ce face dificilă abordarea instituțională a rezolvării acestei probleme. 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim per persoană și gospodărie în România, așadar chiar și racordarea acestora la o rețea de distribuție ar face dificilă plata energiei electrice consumată. În 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil, iar pentru 10% nu există drumuri de acces.

Jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc cu lemne

În plus, aproximativ 3,5 milioane de gospodării, adică jumătate din totalul la nivel național, se încălzesc cu lemne de foc, iar 7.300 dintre acestea sunt locuite de familii vulnerabile, pentru care încălzirea locuințelor este o problemă reală. Teleorman și Bacău sunt județele cu cele mai multe gospodării (1.600, respectiv 1.400) care folosesc ca sursă de încălzire sobe pe lemne și sunt locuite de persoane care trăiesc la limita sărăciei.

La polul opus se afla județele Argeș, Bihor, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Vâlcea și Vrancea cu cel mai mic număr de gospodării raportate ca fiind locuite de persoane vulnerabile, sub 100, potrivit hotnews.ro.