Sărbătoarea Sfintelor Paști, vestită cu o minunată expoziție la Muzeul de Artă Populară Constanța. Video

Ca un omagiu adus Sărbătorii Pascale, Muzeul de artă populară a organizat o expoziție temporară unde găsim expuse piese tradiționale pe care țăranii români le foloseau în perioada aceasta plină de semnificație în camera bună, unde își primeau cei mai de seamă oaspeți. Muzeograful Mihaela Trif a făcut pentru ziarul Replica de Constanța o scurtă incursiune a expoziției, unde a ilustrat și istoria pieselor expuse.

Țăranii români aveau în fiecare casă o cameră de bună unde erau păstrate cele mai frumoase țesături lucrate cu migală de partea feminină a familiei, iar pe lângă acestea era obligatoriu expusă și o icoană, ilustrând credința poporului român.

Muzeul de Artă Populară Constanța

Tot aici erau primiți și pețitorii celor care aveau fete de măritat, dar și oaspeții cei mai importanți, de aceea aspectul acestei camere era foarte important, fiind un motiv de fală.

Piesă din expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc”

În această expoziție temporară a Muzeului de Artă Populară Constanța, s-au adunat de-a lungul timpului expoziții cu o mare valoare pentru poporul nostru, unele dintre ele devenind chiar piese de Tezaur, cu o valoare incomensurabilă, unele dintre ele datând chiar din secolul al XIX-lea.

Piesă din expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc”

„Expoziția noastră temporară va fi deschisă până pe 15 mai. Este vorba de sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc. În cele două săli de la parterul muzeului evidențiem fiecare zonă etnografică din țară.  În prima sală avem Transilvania, Bihor, Brașov, Maramureș, Sibiu, apoi zona Moldovei, apoi în următoarea sală avem zona Munteniei, Olteniei și Dobrogea, desigur. Toate piesele sunt valoroase și au importanța lor. În această expoziție temporară am vrut să evidențiem că în fiecare gospodărie tradițională există o cameră bună sau o cameră curată. Este camera în care țăranul își păstra cele mai bune țesături, cele mai valoroase scoarțe, ștergare, cearceafuri și alte piese de interior. Tot în camera bună se găsea întotdeauna și lada de zestre pentru familiile care aveau fete de măritat. În această ladă se păstrau ștergarele pe care le cosea fata pe care urma să le ia atunci când se căsătorea. Avem expusă o ladă de zestre din Brașov de la începutul secolului XX. În camera bună pe peretele din partea de est se găsea icoana, iar în preajma sărbătorilor icoana avea tematica sărbătorii, ca de exemplu, în această perioadă tematica sărbătorii pascale. Avem o icoană cu Cina cea de Taină. Întotdeauna icoana era pusă în evidență printr-un ștergar. În această expoziție avem un ștergar de Banat. Toate piesele expuse au o vechime considerabilă , au peste 100 de ani. Sunt achiziții sau donații obținute în timp de către muzeu, iar vasele din ceramică care completează vitrinele, camerele bune din gospodăria țărănească au în jur de 80 de ani vechime. Printre obiectele expuse sunt și obiecte care au fost clasate, unele sunt la fond, altele la tezaur, Clasarea la tezaur dovedește faptul că piesa are o valoare excepțională și intră în Patrimoniul Național. În expoziția permanentă a muzeului avem o colecție de țesături din secolul XIX din Moldova de Nord care aparțin de categoria tezaur, au o valoare expozițională”, a declarat muzeograful Mihaela Trif.

Piesă din expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc”

În mod tradițional, oamenii se pregăteau pentru sărbătorirea Paștelui cu mult timp înainte. Începând de la curățenia în gospodărie, trecând la împodobirea cu cele mai de seamă piese a odăii celei bune și terminând cu pregătirea bucatelor delicioase. De pe nicio masă nu lipseau cu siguranță ouăle colorate, care au căpătat rang de operă de artă în anumite gospodării, unde au fost pictate cu motive specifice fiecărei zone.

Piesă din expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc”

Având în vedere că este o expoziție dedicată sărbătorii Paștelui piesa de rezistență a acesteia o reprezintă ouăle încondeiate cu foarte multă migală de artiștii populari.

Piesă din expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc”

„Învierea Domnului este considerată cel mai mare praznic al creștinătății, astfel că țăranul se pregătea în mod corespunzător începând cu curățenia din gospodărie și culmina cu camera curată sau casa de la stradă unde erau păstrate cele mai frumoase țesături făcute de stăpâna casei în perioada de iarnă și de fetele de măritat. În această odaie erau primiți pețitorii și oaspeții. Piesa de rezistență a expoziției este vitrina unde se găsesc ouăle încondeiate sunt din Nordul Moldovei, unde motivul preponderent este cel al crucii. Cele mai vechi piese expuse sunt icoanele din secolul XIX din Transilvania, «Iisus viță de vie» cred că e icoana cea mai veche expusă”, a spus muzeograful Oana Dimancea.

Piesă din expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc”

Până când se poate admira expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc“

Expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc” poate fi admirată la Muzeul de artă populară Constanța până pe data de 15 mai, unde sunteți așteptați cu drag de angajații muzeului, pentru a vă transpune în timp în perioada în care artiștii populari români au creat unele dintre cele mai de preț piese ale istoriei neamului românesc.

Video:

.