Scenariul alegerilor anticipate, între teama de a nu își pierde mandatele și întoarcere la votul popular

După desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, liderii partidelor politice parlamentare au început să iasă cu tot felul de declarații, în care interesul politic a fost mai important decât nevoile reale ale oamenilor. Alegerea lui Tomac pentru formarea noului Guvern i-a deranjat pe cei de la PNL și pe cei de la USR, care folosindu-se de narativul Guvern susținut de PSD, au anunțat că vor susține în Parlament Executivul Tomac. Imediat, scenariul alegerilor anticipate a revenit în discursul politic, asta și pentru că ultimele măsurători sociologice au arătat că românii doresc acest lucru din ce în ce mai mult. Se pare că și președintele Nicușor Dan este dispus să meargă pe acest scenariu dacă nu va avea ”Guvernul lui” la Palatul Victoria. Numai că acest scenariu al anticipatelor vine la pachet cu o serie de blocaje legislative și termene destul mari care blochează România din toate punctele de vedere. Avocatul Toni Neacșu a făcut o serie de calcule tehnice care ne arată cam când ar putea avea loc eventualele alegeri anticipate.

România în derivă, partidele în căutarea câștigului politic

România este în derivă din toate punctele de vedere. Partidele politice au pierdut complet busola, dar mai ales au pierdut orice fel de interes pentru problemele cetățeanului. De la momentul demiterii Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, fiecare dintre partidele politice au arătat că nu sunt interesate decât de câștigul politic.

În acest joc politic a intrat și președintele României, Nicușor Dan, care a dorit să fructifice în favoarea sa acest moment pentru a-și crea de pe acum partidul care să îl susțină în 2030 pentru un nou mandat la Palatul Cotroceni. După momentul 5 mai 2026, când 281 de parlamentari au votat pentru debarcarea Guvernului Bolojan, Nicușor Dan a amânat nejustificat desemnarea unui premier. România a pierdut o lună de zile din cauza faptului că președintelui nu îi plăceau calcule făcute de partidele politice.

Au fost negocieri, informale sau oficiale, au fost dispute, au fost reacții, dar nu a fost o desemnare de premier. În cele din urmă, crezând că a reușit să așeze lucrurile în favoarea sa, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier. De ce a făcut acest lucru și de ce așa de târziu?

Eugen Tomac

Este foarte simplu. Nicușor Dan a tras de timp pentru a reușit să găsească vehiculul politic care să îl sprijine în anul 2030. Împins la spate de sistemul care l-a cocoțat în funcția de președinte, Dan a ales PMP ca potențial partid în jurul căruia să se coaguleze o mișcare politică atipică, pe care să o folosească în 2030 pentru un nou mandat la Cotroceni. Așadar, nici Nicușor Dan nu a dat doi bani pe problemele românilor pentru că interesul personal a fost mai presus.

Numai că varianta Tomac pare să nu fie cea câștigătoare, cel puțin în scenariul Guvernului, pentru că PNL și USR au ieșit public și au anunțat că nu vor susține la votul din Parlament viitorul executiv. PSD-ul lui Grindeanu a lăsat votul în coadă de pește, la fel cu a făcut și UDMR. Cei de la AUR au spus că nu votează acest Guvern, iar restul parlamentarilor, POT, SOS, PACE, neafiliați mai stau să se gândească.

Alegerile anticipate între blocajul legislativ și voința politică

În aceste condiții, în spațiul public a reapărut varianta alegerilor anticipate. AUR au fost singurii care au spus de la bun început despre așa ceva, dar nu pentru că vezi doamne le pasă de români, ci pentru că din punct de vedere politic stau cel mai bine în sondaje și este normal să speculeze un astfel de moment. Restul partidelor au exclus varianta alegerilor anticipate, chiar și președintele Nicușor Dan. Partidele nu vor alegeri anticipate pentru că știu că vor fi la niște scoruri electorale care nu îi avantajează, iar Nicușor Dan nu vrea anticipate pentru că este conștient că riscă să intre pe scenariul suspendării din funcție. Așadar, toată lumea a pus alegerile anticipate doar în cheia politică și a câștigului propriu, fără să țină cont de nevoile românilor.

Numai că acest scenariu pare să convină acum mai mult decât alegerea unui Guvern Tomac sau mai bine zis un Guvern al președintelui Dan, care, la rândul său încearcă să vadă câștigul dintr-o astfel de mutare strategică. Anticipatele ar putea însemna un AUR aproape de 50%, oferirea posibilității de a face Guvernului și erodarea continuă a acestora până în 2028 și 2030, ceea ce ar însemna pentru el drumul deschis spre un nou mandat la Cotroceni.

Numai că drumul spre anticipate nu este așa de ușor cum cred unii, mai ales că în România nu există acum o legislație care să armonizeze termenele. Avocatul Toni Neacșu a făcut o scurtă analiză a ceea ce ar putea însemna cel mai apropiat termen al unor posibile alegeri anticipate.    

Toni Neacșu

”Deși nu cred în anticipate, rigoarea tehnică mă obligă să calculez că cea mai apropiată zi în care acestea ar putea avea loc este duminică, 15 noiembrie 2026.

Dizolvarea Parlamentului nu poate interveni mai devreme de 60 de zile calculate de la data la care Eugen Tomac își va depune lista miniștrilor și programul de guvernare în Parlament. Termenul limită este duminică, 14 iunie, dar pot fi depuse și sâmbătă de exemplu.

După ce vor trece cele 60 de zile, și doar dacă între timp va mai cădea la vot o propunere de premier, președintele Nicușor Dan ar putea dizolva Parlamentul, însă obligatoriu după consultarea președinților celor două camere și a liderilor grupurilor parlamentare, ceea ce desigur mai adaugă de principiu câteva zile cel puțin.

Intervalul 15-31 august ar putea fi intervalul în care s-ar putea emite, cel mai devreme, decretul de dizolvare a Parlamentului.

Dizolvarea creează o obligație constituțională care nu poate fi relativizată: alegerile parlamentare anticipate trebuie organizate în maxim 3 luni de zile de la data decretului (art. 63 alin 2). Deci, aproximativ până cel mai târziu 15-30 noiembrie.”, a spus Toni Neacșu.

Numai că România nu are o procedură electorală specială pentru alegeri anticipate. OUG 26/2020, care încerca să compatibilizeze termenele obligatorii din actuala lege electorală cu situația specială a celor anticipate, a fost declarată neconstituțională de CCR și nu a întrat în vigoare.

Nicușor Dan

”Deși va fi dificil de acomodat procedura actuală a alegerilor parlamentare cu termenul constituțional maxim de 3 luni în care trebuie să aibă loc noile alegeri (de aceea a fost necesară o ordonanță de urgență, care acum nu se mai poate da), nu este și imposibil.

În orice caz, am avea un vid de putere complet de cel puțin 3 luni de zile, pentru că cu Parlamentul dizolvat și cu Guvernul demis cu puteri limitate nu se va mai putea emite absolut nici un act normativ de puterea legii organice în România.

Revenind, comprimând cât de mult posibil termenele din Legea privind alegerea Parlamentului, cea mai apropiată zi în care ar putea avea loc alegerile ar fi 15 noiembrie 2026. Termenul final depinde exclusiv de momentul în care Nicușor Dan va decide dizolvarea Parlamentului, putând merge de exemplu în decembrie sau chiar ianuarie 2027 daca va întârzia această decizie și va încerca și alte variante eșuate de Guvern.”, a mai spus Toni Neacșu.

Oricare va fi verdictul final al acestei situații de criză prin care trecem, românii trebuie să știe că politicul și președintele Nicușor Dan nu dă doi bani pe problemele lor. Pentru ei contează doar câștigul politic și rămânerea la borcanul cu miere.