Se schimbă banii la 1 ianuarie 2023. Banca Naţională a luat decizia înlocuirii bancnotelor

Croația este al 20-lea stat membru al Uniunii Europene care utilizează moneda europeană, conform agenției EFE citată de Agerpres. Croația va adopta euro de la 1 ianuarie 2023, la un curs de schimb de 1 euro – 7,53450 kune. Un anunț pe marginea acestei tranziții a venit și din partea Băncii Centrale Europene.

Croația este stat membru UE de la 1 iulie 2013 și, în mai puțin de 10 ani de la aderare, adoptă moneda europeană și renunță la kuna din ianuarie anul viitor, peste doar câteva zile. Pentru a face tranziția mai simplă, prețurile vechi din magazine nu vor pleca nicăieri momentan. ”Preţurile bunurilor şi serviciilor se vor afişa în euro şi kune până la 31 decembrie 2023”, a anunţat BCE.

Bancnotele şi monedele în kune pot fi schimbate fără niciun cost până la 31 decembrie 2023, până la maximum 100 bancnote şi 100 monede în kune per operaţiune. ”Băncile vor putea percepe un comision în cazul schimbării unui număr mai mare de bancnote şi monede”, potrivit BCE.

Vor putea să faciliteze schimbarea banilor atât băncile comerciale, Agenția Financiară (Fina), cât și oficiile poștale. Începând din ianuarie 2024, Banca Centrală Naţională a Croaţiei, Hrvatska narodna banka, va oferi servicii de schimbare a bancnotelor în kune fără limită de timp şi a monedelor până la 31 decembrie 2025. Cu alte cuvinte, banii vechi nu vor dispărea peste noapte, dar se dorește eliminarea lor treptată, cu mențiunea foarte importantă, tot din partea BCE, că această tranziție nu ar trebui să se reflecte în scumpiri, sub nicio formă.
Când se schimbă banii în România, care sunt șansele să trecem la Euro

Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.

Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document, potrivit romaniatv.net.