Şeful Ryanair avertizează că unele companii aeriene europene ar putea da faliment dacă preţul kerosenului nu va scădea

Directorul general al Ryanair, Michael O'Leary, a avertizat marţi că mai multe companii aeriene europene ar putea intra în dificultăţi financiare sau chiar în faliment dacă preţul combustibilului pentru avioane va rămâne ridicat în lunile de vară, relatează CNBC.

Într-un interviu acordat CNBC, O’Leary a explicat că operatorul low-cost este protejat în mare parte, deoarece şi-a acoperit prin contracte aproximativ 80% din necesarul de combustibil. În schimb, alte companii aeriene sunt mult mai expuse la volatilitatea preţurilor.

Preţul kerosenului a crescut puternic după blocarea Strâmtoarea Ormuz, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu început la finalul lunii februarie. Potrivit lui O’Leary, preţul combustibilului Jet A-1 a urcat de la aproximativ 80 de dolari pe baril în martie la circa 150 de dolari în prezent, în timp ce media săptămânală a ajuns la 179 de dolari pe baril, conform datelor International Air Transport Association.

”Dacă preţurile rămân ridicate pe parcursul verii, credem că un număr de companii aeriene din Europa vor întâmpina dificultăţi financiare reale”, a declarat O’Leary, adăugând că, în acest scenariu, ”vor exista falimente”.

El a subliniat că o astfel de evoluţie ar putea avantaja pe termen mediu Ryanair, consolidând poziţia companiei pe piaţă.

În acelaşi timp, EasyJet a anunţat costuri suplimentare de aproximativ 25 de milioane de lire sterline pentru combustibil în luna martie şi pierderi semnificative pentru primul semestru, în timp ce operatorul german Lufthansa a redus 20.000 de zboruri pe distanţe scurte până în octombrie pentru a economisi combustibil.

De asemenea, compania scandinavă SAS a anulat 1.000 de zboruri în aprilie, iar KLM a redus capacitatea cu 80 de curse, pe fondul creşterii costurilor cu kerosenul.

Potrivit International Energy Agency, Europa ar putea resimţi chiar şi penurii de combustibil pentru avioane în următoarele săptămâni, în funcţie de capacitatea de a înlocui importurile din Orientul Mijlociu, care reprezentau anterior aproximativ 75% din total, potrivit news.ro.