Senzația incompletă de urinare: simptome, cauze, tratament

Senzația incompletă de urinare: simptome, cauze, tratament Tenesmlele vezicale reprezintă unul dintre mai multe tipuri diferite de incontinență, incapacitatea de a controla urinarea. Sursă foto: Shutterstock Tenesmele vezicale sau senzația incompletă de urinare apare atunci când nu reușești să îți golești complet vezica urinară. Acest lucru duce la o vezică urinară excesiv de plină și la urină care se scurge în mod neașteptat, chiar dacă nu simți nevoia de a urina, scrie doc.ro. Este posibil să simți sau nu că vezica urinară este plină. Scurgerea, care poate provoca jenă și disconfort, nu este singura problemă. Urina rămasă în vezică este un teren propice pentru bacterii. Acest lucru poate duce la infecții repetate ale tractului urinar. Simptome tenesme vezicale Dacă nu reușești să urinezi complet, vezica urinară și mușchii acesteia se pot lăsa în jos, în timp. Cu cantități mai mari de urină reținute în vezică constant, urina se va scurge atunci când nu dorești și este posibil să ai o senzație permanentă de plenitudine. Așadar, simptomele tenesmelor vezicale includ: • eliberarea bruscă de urină; • senzația de plinătate în vezica urinară chiar și după ce mergi la toaletă; • scurgeri de urină în timpul somnului; • un flux de urină care se oprește și repornește în timpul urinării; fluxul este slab și lent; • dificultate la urinare chiar și atunci când simți nevoia de a urina. Prevalență tenesme vezicale Spre deosebire de alte tipuri de incontinență, tenesmele vezicale sunt mai frecventă la bărbați decât la femei. Cauze tenesme vezicale Cea mai frecventă cauză la bărbați este mărirea prostatei, care împiedică fluxul de urină din vezică. Alte cauze posibile ale tenesmelor vezicale includ: • blocaje ale uretrei (tubul care transportă urina de la vezica urinară în exteriorul corpului): un blocaj la nivelul tractului urinar, cum ar fi un calcul la vezica urinară sau o tumoare a tractului urinar care îngustează uretra; când blocajul apare la bărbați, este, de obicei, cauzat de o prostată mărită (hiperplazie benignă de prostată/ HBP), cancer de prostată sau îngustarea uretrei; • mușchii slabi ai vezicii urinare; • leziuni ale nervilor care afectează vezica urinară; • boli care afectează nervii, cum ar fi diabetul sau scleroza multiplă, și modifică capacitatea unei persoane de a simți plenitudinea vezicii urinare sau care reduc capacitatea acesteia de a se contracta; • slăbiciune în mușchiul care expulzează urina din vezica urinară (detrusor), astfel încât să nu poată goli vezica urinară în mod normal; • anumite medicamente, inclusiv unele anticonvulsivante și antidepresive, care afectează semnalele nervoase către vezica urinară. Diagnostic tenesme vezicale Dacă ai probleme cu incontinența, este important să discuți cu medicul tău. Determinarea tipului de incontinență cu care te confrunți și a celui mai bun tratament pentru tine va începe cu analiza simptomelor și istoricului tău medical. Medicul îți poate pune întrebări, precum: - Cât de des mergi la toaletă? - Când mergi la toaletă, ai probleme cu pornirea sau oprirea fluxului de urină? - Ai scurgeri de urină în timpul anumitor activități? Ai scurgeri constant? - Ai scurgeri de urină înainte de a ajunge la toaletă? - Simți durere sau senzație de arsură când urinezi? - Te confrunți cu infecții frecvente ale tractului urinar? - Te-ai accidentat la spate? - Ai o afecțiune care ar putea interfera cu funcționarea vezicii urinare? - Ce medicamente iei? De asemenea, medicul va efectua un examen fizic și va căuta semne de deteriorare a nervilor care afectează vezica urinară și rectul. În funcție de rezultatele examinării, medicul tău te poate îndruma către un specialist urolog sau neurolog. Testele pentru a diagnostica tenesmele vezicale sunt adesea necesare. Acestea pot include: • testul de stres al vezicii urinare: medicul va verifica dacă pierzi urină atunci când tușești; • cateterizarea: după ce mergi la toaletă și îți golești vezica urinară, medicul introduce un cateter pentru a vedea dacă iese mai multă urină. O vezică urinară care nu se golește complet ar putea indica tenesme vezicale. • analiza de laborator a urinei pentru a verifica semne de infecție, semne de pietre la rinichi sau alte anomalii. • ecografie: se efectuează un test imagistic pentru a vizualiza organele interne, cum ar fi vezica urinară, rinichii și ureterele. Acest lucru poate fi folosit și pentru a măsura cât de multă urină rămâne în vezica urinară după ce îți golești vezica. Dacă diagnosticul nu este încă clar, medicul îți poate recomanda efectuarea unei testări urodinamice. Testarea urodinamică poate evalua contracțiile vezicii urinare, presiunea vezicii urinare, fluxul de urină, semnalele nervoase și scurgerile. Alte teste pentru confirmarea unui diagnostic pot include: • cistoscopia, un test care examinează interiorul vezicii urinare cu o lunetă mică numită cistoscop; • o scanare CT pentru a evalua rinichii și vezica urinară; • pielograma intravenoasă (IVP): un examen cu raze X în care îți este injectată o substanță de contrast și ți se efectuează o radiografie a rinichilor, ureterelor (tuburile care transportă urina de la rinichi la vezică) și vezicii urinare. În timp ce problema este investigată, vezica nu se va goli în mod corespunzător și există riscul ca urina reziduală care rămâne în vezică să se infecteze. Acest lucru poate cauza complicații și probleme suplimentare. Tratament tenesme vezicale Tratarea tenesmelor vezicale poate fi dificilă, dar pentru unii bărbați cu prostată mărită, tratamentul cu medicamente numite blocante alfa-adrenergice poate ajuta la relaxarea mușchilor de la baza uretrei și permit urinei să treacă din vezică. Urinarea programată la fiecare 2-3 ore poate ajuta la menținerea vezicii urinare goale. În plus, după ce mergi la toaletă, mai așteaptă 30 de secunde pentru a vedea dacă poți urina din nou. Acest lucru poate ajuta, de asemenea, la golirea vezicii urinare. Dacă medicamentele nu ameliorează tenesmele vezicale, medicul îți va indica să folsești un cateter pentru a te asigura că vezica urinară este golită când mergi la toaletă. Un cateter este un tub foarte subțire, flexibil, care permite scurgerea urinei. Acesta se introduce în vezica urinară prin uretră. Medicul sau asistenta medicală te poate învăța cum să te autocateterizezi. Procesul este simplu, iar cateterele de unică folosință sunt suficient de mici pentru a fi purtate în geantă sau în buzunar și sunt ușor de aruncat după utilizare. Poate fi necesară o intervenție chirurgicală, dacă tenesmele vezicale sunt cauzate de un blocaj, cum ar fi mărirea prostatei. Tratament tenesme vezicale la femei Femeile pot fi tratate pentru tenesme vezicale cu: • Un cateter - diferite tipuri de catetere includ: i. autocateterizare intermitentă: o femeie introduce un cateter curat atunci când este necesar să urineze, de obicei de 3 sau 4 ori pe zi; ii. cateter permanent: cateterul rămâne în vezica urinară continuu. Infecțiile tractului urinar sunt mai probabil să apară cu utilizarea pe termen lung a unui cateter permanent decât cu autocateterizarea intermitentă. • Intervenție chirurgicală - poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a corecta problemele care provoacă incontinență excesivă, cum ar fi obstrucțiile sau creșterile anormale ale tractului urinar. • Medicamentele sunt rareori utilizate pentru a trata tenesmele vezicale la femei. Tratament tenesme vezicale la bărbați Bărbații pot fi tratați pentru tenesme vezicale cu: • Intervenție chirurgicală: Incontinența de preaplin cauzată de o prostată mărită este adesea tratată cu o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta obstrucția, inclusiv rezecția transuretrală a prostatei (TURP), o procedură comună folosită pentru a trata hiperplazia benignă de prostată (BPH). • Un cateter: Unii bărbați pot avea nevoie de un cateter pentru a permite vezicii urinare să se golească în mod normal. • Medicamentație: Medicamentele pot fi folosite pentru a micșora prostata. Acest lucru eliberează presiunea asupra uretrei, astfel încât vezica urinară să se poată goli mai normal, mai bine. Recomandări tenesme vezicale • Evită să stai deasupra toaletei! Confortul și intimitatea sunt necesare pentru a urina ușor. Femeile trebuie să se așeze întotdeauna corect pe toaletă, cu picioarele sprijinite pe podea; aceasta ajută mușchii planșeului pelvin să se relaxeze și oferă suficient timp pentru a goli complet vezica urinară. • După urinarea inițială, ridică-te, mișcă-te, apoi așează-te din nou pe toaletă și încearcă iar să urinezi. • Unii oameni consideră că aplecarea înainte și așezarea coatelor pe genunchi pot fi de ajutor. Alte femei constată că trebuie să aștepte cinci minute după ce au urinat prima dată și apoi să încerce să repete urinarea. • Aplecarea înainte (și balansarea) poate favoriza urinarea. • După ce ai terminat de urinat, strânge mușchiul pelvian și apoi relaxează-l pentru a încerca să urinezi complet. • Atingerea vezicii urinare poate ajuta la declanșarea unei contracții în unele cazuri. Mângâierea sau gâdilatul în zona joasă a spatelui poate stimula urinarea și s-a raportat că este de ajutor la unii pacienți. • Sunetul apei poate favoriza contractarea mușchilor vezicii urinare.

REPLICA ONLINE CONSTANTA

Senzația incompletă de urinare: simptome, cauze, tratament