Silviu Dehelean, USR: Nu-i absolut nicio grabă cu legile justiţiei

Deputatul USR de Bihor Silviu Dehelean a declarat - după întâlnirea avută cu comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, care a recomandat să se aştepte avizul Comisiei de la Veneţia - că nu există nicio presiune de timp asupra legilor justiţiei, că jalonul pe PNRR este iunie 2023 şi că avizul Comisiei de la Veneţia este aşteptat în luna noiembrie.

Silviu Dehelean

"Ministrul Predoiu a prezentat în mod deformat adevărul atunci când a afirmat că există un calendar agreat cu Comisia Europeană şi că există o presiune de timp în aplicarea acestor legi. După ceea ce ne-a comunicat comisarul Reynders, nu există o astfel de presiune de timp. Jalonul pe PNRR este 2023 iunie şi nu există absolut niciun motiv pentru care să nu avem răbdare o lună pentru a avea acest aviz, pentru a adapta prevederile noilor drafturi de lege şi pentru o avea o soluţie legislativă care să permită, bineînţeles, ridicarea MCV, " a declarat, vineri, în conferinţă de presă, deputatul USR Silviu Dehelean, alături de europarlamentarul Vlad Gheorghe, scrie Agerpres.

Cei doi au participat miercuri, la Bruxelles, împreună cu deputatul USR Stelian Ion, la o întâlnire cu comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, pentru a discuta în special despre legile justiţiei şi impactul acestora asupra fondurilor europene pe care România trebuie să le primească din partea Uniunii Europene.

"Când spun fonduri europene spun atât PNRR, următoarele tranşe fiind legate de reformele în justiţie, de fapt condiţionate de reformele corecte din justiţie, dar şi fondurile uzuale, europene, care ar putea fi puse în pericol de eventualele acţiuni de infringement, ca de exemplu din cauza legii avertizărilor de integritate," a precizat Vlad Gheorghe.

Întrebat ce anume i-a prezentat comisarului european, deputatul jurist Silviu Dehelean a declarat că l-a informat despre faptul că procesul de legiferare este foarte dinamic, pe repede înainte, şi că există o problemă fiind adoptate unele amendamente care nu erau prevăzute iniţial şi unele care chiar merg într-o direcţie negativă, contrară recomandărilor MCV, a avizelor trecute ale Comisiei de la Veneţia şi a mecanismului Rule of Law.

"I-am dat şi câteva exemple, care sunt foarte tehnice, şi i-am înaintat un document cu aspectele sesizate, acelaşi document pe care l-am trimis şi către Adunarea parlamentară a Consiliului Europei care a decis de fapt sesizarea Comisiei de la Veneţia pe acest subiect. I-am explicat că din punctul nostru de vedere, schimbările pe care le-au suferit legile în 2018 nu doar că nu au fost reparate, ci multe dintre modificările propuse şi cele care se aduc prin amendamente sunt într-un sens negativ şi vor duce la o degradare a situaţiei magistraturii. I-am explicat şi că există deja sesizări din partea unor magistraţi cu privire la anchete disciplinare, la hărţuiri la care sunt supuşi, unele sunt publice, altele nu, existând un document care i se va transmite," a explicat Dehelean.

Comisarul pentru Justiţie a răspuns, potrivit deputatului Dehelean, că ştie subiectul, că este în contact cu Guvernul României, că i se prezintă demersurile făcute ceea ce a apreciat că este "un pas în faţă" comparativ cu guvernările trecute.

"Comisarul ne-a spus că nu există absolut nicio grabă, că jalonul PNRR pe legile justiţiei este iunie 2023 şi că urmăreşte procesul din România. Recomandarea dumnealui pentru autorităţile române, pentru Guvern, pentru Parlament este să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia. Şi că putem să transmitem acest lucru colegilor noştri din comisia specială din parlament şi bineînţeles şi ministrului Predoiu. Am făcut acest lucru, dar ca norocul, poziţia aceasta a fost exprimată direct de către comisar pe Twitter, ieri, oficial, că recomandă aşteptarea avizului de la Comisia de la Veneţia", a afirmat deputatul.

Silviu Dehelean a menţionat motivele pentru care a solicitat întrevederea cu comisarul Reynders.

"În momentul de faţă există o dezamăgire în cadrul societăţii civile privind legile justiţiei, la modificările aduse, la această hărţuire permanentă care se desfăşoară de cel puţin zece ani de la Marţea neagră şi continuă întruna; probabil că în societate a intervenit o oboseală pe subiectul acesta şi o anume deznădejde, o lipsă de speranţă privind faptul că vom mai avea o îmbunătăţire a acestei legislaţii şi care să se conformeze rigorilor unui stat de drept. Pe lângă această oboseală, mai există un blocaj media pe acest subiect, care poate fi partinic sau nu, şi pentru că este normal să se audă şi punctul opoziţiei, să se audă şi punctul nostru de vedere. Nu vrem să ajungem să avem probleme grave pe Justiţie," a spus Dehelean.