Sistemul medical a intrat comă, cu prețuri mortale. De ce bolnavii de cancer au ajuns să își câștige dreptul în instanță!
Sistemul medical a intrat comă, cu prețuri mortale. De ce bolnavii de cancer au ajuns să își câștige dreptul în instanță!
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestChiar dacă în trecut Ministerul Sănătății a anunțat că a inclus pe lista de medicamente compensate, produse care prelungesc viața bolnavilor cu cancer, aceștia sunt în continuare uitați. Mulți dintre ei încă se agață de ultima lor speranță la viață: justiția. Pentru cei bolnavi de diabet, tratamentul este gratuit, iar în cazul celor care au cancer lucrurile stau altfel. Sistemul îi condamnă direct la moarte, pentru că medicația nu este gratuită, nici măcar compensată și este exagerat de scumpă. Este și cazul lui A.M. care solicită compensarea medicamentelor pentru adenocarcinom de colon sigmoid operat stadiul II.
Bolnavii de cancer au dreptul la tratament gratuit, cele mai multe medicamente prescrise pacienţilor nu se găsesc în farmacii ori nu se găsesc pe lista medicamentelor compensate. Așa se face că mulți pacienți își caută dreptatea, sau mai bine spus dreptul la viață, în instanță.
A.M. din Constanța este un pacient oncologic luat în evidenţă la Institutul Oncologic București Profesor Doctor Alexandru Trestioreanu, care suferă de adenocarcinom de colon sigmoid operat stadiul II, iar diversele tratamente administrate nu au dat rezultate, motiv pentru care i s-a prescris tratament urgent cu CETUXIMAB şi ENCORAFENIB care este decontat pentru cancer colorectal metastatic nu şi pentru maladia de care aceasta suferea.
Deși medicamentul a avut rezultate pozitive în boala acesteia, nu este inclus în lista medicamentelor compensate/decontate, implică costuri ridicate, de peste 7.000 lei/flacon, cărora bolnava nu le poate face faţă, aceasta nedispunând de venituri care să îi asigure achiziționarea din fonduri proprii, după cum rezultă din talonul de pensie, de unde reiese că aceasta dispune de 4.000 lei/lunar. Acest medicament i-a fost prescris reclamantei atât de către comisia de medici oncologi cât şi de către medicul oncolog curant conform Scrisorii medicale din data de 01.08.2025, acesta fiind un medicament care s-a dovedit a fi eficient pentru starea de sănătate şi pentru prelungirea speranței de viată. Astfel, se impune ca în continuare să-i fie administrat acest medicament în condițiile legislației privind compensarea/decontarea medicamentelor.

Instanța a considerat că optimizarea şanselor la viaţă ale lui A.M. şi, astfel protejarea dreptului acesteia la viaţă, nu poate fi efectuată decât prin asigurarea unui traseu simplu şi rapid, eficient, al medicamentului către pacient, mediat doar prin prescrierea sa de către medicul curant. Medicul curant, care are cunoştinţă de toate circumstanţele pacientului său, de toate opţiunile de tratament ale acestuia şi de şansele acestora de reuşită, este cel mai în măsură să aprecieze cu privire la tratamentul optim ce se impune, iar indicaţiile acestuia trebuie să îi fie accesibile pacientului, inclusiv prin asigurarea medicamentului prescris în regim compensat.
Prin urmare, faţă de prospectul aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentului prin care medicamentul Encorafenib în combinaţie cu Cetuximab este recomandat pentru indicaţia terapeutică cancer colorectal metastazat cu mutaţia BRAF V600 şi faţă de prevederile art. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în baza cărora bolnavei trebuie să i se asigure, fără impedimente inutile de ordin administrativ, tratamentul considerat optim de medicul curant pentru afecţiunea pe care o are, Curtea reţine că în favoarea acesteia există o aparenţă a dreptului pretins.
Pentru toate aceste considerente, Curtea a admis cererea şi a obligat Ministerul Sănătății să asigure bolnavei, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), combinaţia de medicamente Encorafenib şi Cetuximab până la soluţionarea definitivă a dosarului înregistrat pe rolul Curţii de Apel Constanţa -Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. Sentința nu este definitivă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
13.9° Constanța 








.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)
