Șoc la Curtea de Apel București: O judecătoare de la CAB susține ancheta Recorder

Pentru prima dată în istoria recentă, conducerea Curții de Apel București a ieșit public într-o conferință extraordinară de presă, organizată în contextul dezvăluirilor din documentarul Recorder „Justiție Capturată”. Evenimentul, transmis live de televiziunile de știri, a adus o declarație neașteptată din partea unei judecătoare care a afirmat în fața presei că mărturiile colegului său, Laurențiu Beșu, sunt adevărate.

Conferință fără precedent la Curtea de Apel București

La ora 12:00, în sediul Curții de Apel București, a început conferința de presă anunțată miercuri seară, într-un moment în care documentarul Recorder era pe punctul de a depăși 1,2 milioane de vizionări în 24 de ore. Instituția a transmis oficial că evenimentul are ca scop prezentarea „datelor factuale și informațiilor relevante privind acuzațiile formulate în spațiul public”.

În debutul conferinței, președintele Curții de Apel București, Liana Arsenie, a oferit o declarație rară pentru un magistrat de rang înalt: „Mă bucur să avem această întâlnire. Profesiile noastre, aceea de magistrat și jurnalist, sunt animate de aceeași nevoie: de aflare a adevărului.”

Arsenie conduce Curtea din iunie 2023, după ce anterior a fost vicepreședinte în mandatul Liei Savonea.

Intervenția care a surprins pe toată lumea

În mod neașteptat, o judecătoare prezentă în sală a cerut cuvântul. Declarația ei, rostită cu vizibilă emoție, a schimbat radical tonul conferinței „Am 26 de ani de magistratură. Sunt aici pentru a-l susține pe Laurențiu Beșu. Este adevărat tot ce zice. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera. O parte dintre colegi sunt de acord cu mine. Nu a fost nici un ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine.”

Este pentru prima dată când, în contextul scandalului declanșat de documentarul Recorder, un magistrat de la CAB face o astfel de afirmație în mod public, în prezența conducerii instanței.

Liana Arsenie 

După intervenția spontană, președintele Liana Arsenie a preluat din nou cuvântul: 

„Mulțumim, doamna judecător. Așa cum am precizat, conferința vine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni. Pentru a apăra independența justiției, vrem să atragem atenția asupra situației.

Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor.

Aș începe cu cel mai important: anume cazul Vanghelie. A fost înregistrat la Curtea de Apel București, a fost așadar în 2021. Judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă pentru că a promovat un concurs, la fel și cealaltă judecătoare. Așadar factorul de decizie a fost exterior CAB. Este dreptul la carieră al judecătorilor. Judecătorul Răileanu a solicitat el să își schimbe cariera. Judecătorul Andreea Ionescu a fost la cealaltă secție penală pentru echilibrarea dinamicii muncii. Volumum de muncă e ridicat. Decizia a fost luată având în vedere că nu se administraseră probe. Judecător Gargaria Anastasia, însă având în vedere că nu motiva deciziile s-a impus neprelungirea mutării. În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată. A fost o singură soluție de prescripție și două de achitare.

Termenul general de prescripție pentru luare de mită a fost îndeplinit în 2017.

Judecătorii au arătat că fiind o infracțiune simplă, termenul a curs de la data comiterii. Termneul de prescripție s-a împlinit în 2017. A da vina pe CAB în vederea prescrierii răspunderii penale în vedere în care era deja prescris din 2017 este greșit.

Despre judecătorul Beșu: Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, trebuie subliniat că CAB a salvat dosarul de la prescripție. O eventuală schimbare de încadrare ulterioară nu afectează competența CAB. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor conduce la concluzia că soluția CAB este una care nu expune soluționarea la prescriere. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză să nu fie respectate alte reguli din codul de procedură penală.

Afirmațiile făcute precum că „inculpații sunt scăpați” reprezintă o autopronunțare. Judecătorul știe care va fi soluția procesului abia la finalul procesului.

Afirmații precum că sunt chemați la CAB judecători sensibili, fac obiectul sesizării CSM, așa că nu vom dezbate asta.

În ceea ce privește activitatea sa la Doi și un Sfert menționăm că am cerut detalii de la instituțiile abilitate.

Un al judecător, Panioglu Daniela, atacă CAB: În timp ce invocă exigențe morale, a lansat în spațiul public acuzații care nu sunt factuale. Ea a acuzat alte persoane fără probe. O să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși în 15 iunie 2011 doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate a unui apartament, până în 2015 a continuat să deconteze o chirie de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință. Când CAB a aflat realitatea și a asistat plata chiriei, judecătoarea a atacat decizia în instanță.”

Dezvăluirile Recorder

Documentarul „Justiție capturată”, publicat marți seară de Recorder pe YouTube, a declanșat una dintre cele mai ample discuții publice despre starea justiției din România. Investigația analizează fenomenul prescrierilor, influențele politice și modul în care, potrivit autorilor, puterea judiciară a fost concentrată în mâinile unor magistrați care ar coabita cu zona politică.

Printre cei intervievați în film se numără procurorul militar Liviu Lascu și fostul șef al DNA, Crin Bologa, alături de o procuroare DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub protecția anonimatului. Ei descriu disfuncțiile sistemului și consecințele aplicării excesiv de formale a legii.

Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, afirmă în documentar că numeroase dosare ajung să fie compromise prin anularea probelor „pentru orice”, adesea din motive minore, pe care le-a sintetizat metaforic drept „o virgulă”. „Am ajuns să reinventăm Dreptul”, spune acesta, subliniind lipsa recentă a unor condamnări importante. Potrivit lui Sandu, această „masacrare a ideii de justiție” descurajează magistrații și subminează încrederea cetățenilor în actul de justiție.