Sondaj CURS: Românii sunt favorabili alegerilor anticipate și consideră că este singura șansă de rezolvare a crizei politice

Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, în perioada 1–14 mai 2026, ne dezvăluie o societate românească dominată de pesimism. Acest pesimism al oamenilor este alimentat și de instabilitatea politică, tocmai de aceea 56% dintre respondenți consideră că în România ar fi necesare alegerile anticipate.

În ultimii 36 de ani, în România, nu am avut niciodată alegeri anticipate, din cauza faptului că procedura este una extrem de complicată. Pentru a se ajunge la dizolvarea Parlamentului trebuie să pice 2 guverne consecutive și abia atunci președintele are posibilitatea de a dizolva Parlamentul, dar, atenție, Constituția nu-l obligă să ia această decizie și poate forța votarea unui nou guvern.

Majoritatea românilor consideră necesare alegerile anticipate

Pe fondul acestui climat, 56% dintre respondenți consideră că România are nevoie de alegeri anticipate, în timp ce 41% se opun unei astfel de soluții. Rezultatul reflectă existența unei presiuni publice importante pentru schimbarea actualei configurații politice.

Direcția țării: pesimism dominant în societate

Datele cercetării arată existența unui climat social dominat de neîncredere, pesimism și nemulțumire față de direcția în care merge România. 82% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% apreciază că direcția actuală este una bună.

Percepția negativă este consolidată și de evaluările privind viitorul: 44% dintre români declară că sunt mai degrabă pesimiști în legătură cu următorii cinci ani, iar 26% spun că sunt foarte pesimiști. La polul opus, doar 28% se declară optimiști.

Biserica și Armata rămân instituțiile cu cea mai mare încredere

Nivelul ridicat de nemulțumire se reflectă și în raportarea la instituțiile statului. Biserica și Armata rămân instituțiile cu cea mai ridicată cotă de încredere, cu 79%, respectiv 76%.

Poliția și autoritățile locale depășesc la rândul lor pragul majorității, cu 55% și 53% încredere. În schimb, instituțiile centrale ale statului înregistrează niveluri ridicate de neîncredere: Parlamentul este creditat cu doar 24% încredere, Guvernul cu 26%, iar Justiția cu 20%. Președinția înregistrează la rândul ei un nivel redus de încredere, de 31%.

Încrederea în personalitățile politice

Niciuna dintre personalitățile testate nu depășește pragul de 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce arată un climat general de neîncredere în clasa politică.

Călin Georgescu conduce clasamentul cu 32% încredere multă și foarte multă, urmat foarte aproape de Nicușor Dan, cu 31%. Ilie Bolojan este la 25%, iar George Simion la 23%.

Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați în jurul pragului de 21%, în timp ce Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere.

Datele sugerează o scenă politică fragmentată, în care liderii politici reușesc să își conserve nuclee de susținători, dar fără a genera niveluri ridicate de încredere în rândul populației.

Intenția de vot la alegerile parlamentare

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 32% din voturi și ar rămâne principala forță politică. PSD este cotat la 24%, iar PNL la 20%, cele două partide tradiționale menținându-se relativ apropiate. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR este la pragul de 5%, PNRR-Piedone este cotat la 4%, SOS România la 3%, iar categoria „Altul” la 2%.

Rezultatele indică o competiție relativ stabilă între principalele partide, cu AUR în poziție de lider și cu o diferență clară față de restul competitorilor.

Încrederea în partidele politice rămâne la un nivel redus

Sondajul confirmă și nivelul scăzut de încredere în actuala clasă politică. 35% dintre respondenți declară că au puțină încredere în partidele politice existente, iar 33% spun că nu au deloc încredere. Doar 30% afirmă că au multă sau foarte multă încredere în actualele partide.

Partidele noi au notorietate redusă

În ceea ce privește partidele nou-apărute, notorietatea acestora rămâne redusă. PNRR-Piedone este formațiunea menționată cel mai des spontan de respondenți, cu 15%, urmată de ACT – Acțiunea Conservatoare, cu 11%.

Totodată, 62% dintre respondenți nu au putut numi niciun partid nou. Situația este similară și în ceea ce privește încrederea: PNRR-Piedone conduce cu 13%, urmat de ACT – Acțiunea Conservatoare cu 9%, însă 73% dintre respondenți declară că nu au încredere în niciun partid nou sau nu pot indica o astfel de formațiune.

Inflația și instabilitatea politică, principalele preocupări

Principalele probleme indicate de populație sunt inflația și costul vieții, menționate de 81% dintre respondenți, urmate de instabilitatea politică (59%), corupția (38%) și securitatea națională (36%).

Prețul combustibilului este indicat de 31% dintre respondenți, iar lipsa locurilor de muncă de 21%. Datele arată că temele economice continuă să domine agenda publică, însă instabilitatea politică a devenit una dintre preocupările majore ale populației.

Electoratul se definește predominant conservator

Din punct de vedere ideologic, cei mai mulți respondenți afirmă că se simt apropiați de zona creștin-democrată (29%) și de cea naționalistă (24%). 16% se definesc ca social-democrați, 12% ca liberali, iar 10% se apropie de progresism.

Datele indică o orientare predominant conservatoare a electoratului român, într-un context marcat de insecuritate economică și instabilitate politică.

Datele sondajului CURS arată o societate dominată de neîncredere, pesimism și nemulțumire față de direcția în care merge România. Rezultatele confirmă și tendințele prezentate joi, atunci când primele date ale cercetării indicau o percepție majoritar negativă asupra direcției țării și existența unei susțineri importante pentru organizarea de alegeri anticipate.

Percepția negativă asupra evoluției României este aproape generalizată: peste opt din zece respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar majoritatea populației privește cu pesimism următorii ani. În paralel, instituțiile centrale ale statului și liderii politici continuă să înregistreze niveluri ridicate de neîncredere, fără ca vreun actor politic să reușească să coaguleze un sprijin majoritar.

În plan electoral, AUR își menține poziția de lider și capitalizează cel mai eficient starea de nemulțumire existentă în societate, în timp ce partidele tradiționale rămân într-o competiție strânsă pentru restul electoratului.

Sondajul indică și o erodare accentuată a încrederii în actualele partide politice, dar și o lipsă de consolidare a unor alternative noi, în condițiile în care notorietatea și încrederea în noile formațiuni rămân reduse.

În același timp, problemele economice continuă să domine agenda publică. Inflația și costul vieții sunt principalele preocupări ale populației, însă instabilitatea politică a devenit, la rândul ei, una dintre temele centrale în percepția publică.

Pe acest fond, majoritatea respondenților consideră că România are nevoie de alegeri anticipate, ceea ce arată existența unei presiuni publice reale pentru resetarea actualei configurații politice.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1664 de respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de +/-2,4% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 1–14 mai 2026.