Sondaj Poll/Int: AUR rămâne pe primul loc, PNL urcă puternic după două luni de criză politică

AUR conduce în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu 36,4%, potrivit Barometrului Poll/Int România, realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026. Datele arată însă o schimbare importantă în zona partidelor tradiționale: PNL urcă spectaculos, până la 22,4%, depășind PSD, care este cotat cu 17,9%.

Ilie Bolojan, George Simion

Sondajul, realizat după două luni de criză politică, indică o reașezare a bazinelor electorale și o creștere a interesului pentru vot. Potrivit autorilor cercetării, criza politică a avut un efect similar unei campanii electorale scurte: a mobilizat o parte din public, a redus numărul nehotărâților și a avantajat partidele mari.

AUR, pe primul loc. PNL depășește PSD

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 36,4% din voturi, fiind urmat de PNL, cu 22,4%, și PSD, cu 17,9%.

USR este cotat cu 10,5%, UDMR cu 4,9%, SOS România cu 2,9%, SENS cu 1,9%, POT și PMP cu câte 1,3%, iar REPER cu 0,6%.

În calculul intenției de vot nu au fost incluși respondenții care au spus că nu sunt hotărâți, 16,4%, și cei care au răspuns că nu ar vota sau nu au răspuns, 14,8%.

Evoluția față de aprilie: PNL, principalul câștigător

Comparativ cu luna aprilie, AUR crește ușor, de la 35,8% la 36,4%, adică un plus de 0,6 puncte procentuale. PSD avansează de la 17,2% la 17,9%, cu 0,7 puncte procentuale.

Cea mai mare creștere este însă înregistrată de PNL, care urcă de la 14,2% la 22,4%, adică un salt de 8,2 puncte procentuale. Potrivit interpretării ARP, PNL este „câștigătorul net” al ultimelor luni, atrăgând mai ales votanți anterior nehotărâți, dar și alegători de la partide mai mici, inclusiv USR și REPER.

USR scade de la 11,2% la 10,5%, SOS România coboară puternic, de la 6% la 2,9%, iar UDMR scade de la 5,5% la 4,9%. POT pierde de la 3,3% la 1,3%, SENS de la 2,6% la 1,9%, REPER de la 1,8% la 0,6%, iar PMP rămâne aproape staționar, de la 1,4% la 1,3%.

Autorii sondajului notează că afluxul de votanți mobilizați de criză a favorizat partidele mari, care cresc sau staționează, în timp ce partidele mici pierd teren. În analiza ARP, AUR își păstrează avansul față de partidele tradiționale, PSD își conservă capitalul electoral, iar USR resimte deja presiunea efectului politic asociat cu Ilie Bolojan.

Interesul pentru vot a crescut

Sondajul arată și o creștere a interesului pentru participarea la vot. Întrebați cât de probabil este să meargă la vot la alegerile parlamentare dacă acestea ar avea loc duminica viitoare, 54,9% dintre respondenți au ales varianta 10, „foarte probabil”.

În aprilie, procentul celor care spuneau că este foarte probabil să voteze era de 48%. Creșterea este de aproape 7 puncte procentuale.

Distribuția răspunsurilor este următoarea: 13% au ales varianta 1, „deloc probabil”, 0,9% varianta 2, 1,8% varianta 3, 0,6% varianta 4, 5% varianta 5, 0,9% varianta 6, 4,3% varianta 7, 6,3% varianta 8, 5,3% varianta 9, 54,9% varianta 10, iar 7% au răspuns „nu știu”.

ARP notează că votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați în acest moment, în timp ce PSD are, potrivit analizei, publicul cel mai dezinteresat de alegeri.

Încrederea în lideri: George Simion conduce, Ilie Bolojan urcă

La capitolul încredere în lideri politici, George Simion este pe primul loc, cu 35% dintre respondenți care spun că au „mai degrabă încredere” în el. Ilie Bolojan se află pe locul al doilea, cu 29,5%, urmat de Nicușor Dan, cu 24,2%.

Dominic Fritz are 20,1%, Oana Gheorghiu 17,7%, Alexandru Rogobete 15,1%, Radu Miruță 14,5%, Sorin Grindeanu 14,1%, iar Petrișor Peiu 12,7%.

Față de aprilie, Ilie Bolojan înregistrează cea mai mare creștere: de la 21,8% la 29,5%. George Simion crește de la 31,3% la 35%, iar Dominic Fritz de la 13,4% la 20,1%.

Nicușor Dan rămâne la același nivel, 24,2%, iar Sorin Grindeanu este aproape staționar, de la 13,9% în aprilie la 14,1% în iulie.

Autorii sondajului notează că președintele Nicușor Dan stagnează la un nivel relativ redus de încredere, după un an de mandat, și că primește susținere atât de la votanți PNL și USR, cât și de la o parte a votanților PSD.

Notorietatea liderilor politici

George Simion este și liderul cu cea mai mare notorietate dintre cei testați: 97,3% dintre respondenți spun că au auzit de el. Nicușor Dan are o notorietate de 96,8%, iar Ilie Bolojan de 95,1%.

Sorin Grindeanu este cunoscut de 87% dintre respondenți, Dominic Fritz de 79,6%, Oana Gheorghiu de 75,3%, Petrișor Peiu de 67,5%, Radu Miruță de 67,1%, iar Alexandru Rogobete de 66,9%.

Cum sunt susținuți liderii în bazinele electorale

Datele pe bazine electorale arată că Ilie Bolojan are o susținere foarte mare în rândul votanților USR, 90,5%, și PNL, 77,4%. În rândul votanților PSD, 27% spun că au încredere în Bolojan, iar 68% spun că nu au încredere. În electoratul AUR, doar 3,2% declară încredere în Bolojan, iar 76,8% neîncredere.

Nicușor Dan este creditat cu încredere de 54,7% dintre votanții PNL, 41,1% dintre votanții USR și 36,4% dintre votanții PSD. În rândul votanților AUR, doar 6% spun că au încredere în el, iar 85,2% declară neîncredere.

George Simion are încrederea a 82,5% dintre votanții AUR. El mai este creditat cu încredere de 28,9% dintre votanții PSD, 22,4% dintre nehotărâți, 14,4% dintre nonvotanți, 8,7% dintre votanții PNL și 4,2% dintre votanții USR.

Cine este considerat responsabil pentru criza politică

Întrebați cine este principalul responsabil pentru criza politică prelungită din ultimele luni din România, 21,7% dintre respondenți indică PSD, iar 21,4% spun că toți actorii sunt responsabili în mod egal.

Premierul Ilie Bolojan este indicat de 15,7%, iar președintele Nicușor Dan de 14,8%. AUR este considerat responsabil de 4,4%, PNL de 2,7%, USR de 1,5%, iar UDMR de 0,6%.

Alți 7,4% spun că nu au urmărit știrile, iar 9,7% răspund „nu știu”.

Concluzia ARP este că nu există un vinovat net al crizei în percepția publică, fiecare segment electoral având propria explicație.

Cum este văzut Nicușor Dan în criza politică

În privința rolului președintelui Nicușor Dan în ultimele luni de criză, cea mai mare parte a respondenților, 33,7%, consideră că acesta „nu a avut un plan și doar a reacționat la evenimente”.

19% spun că președintele a fost mai degrabă neutru și a mediat între partide. 14,3% consideră că a fost părtinitor și a favorizat PSD, iar 14,2% spun că a fost părtinitor și a favorizat PNL și pe Ilie Bolojan.

18,7% au răspuns „nu știu”.

Niciun nume de premier nu convinge majoritatea

Sondajul a testat și percepția asupra mai multor nume vehiculate pentru funcția de premier. 56,1% dintre respondenți spun că niciunul dintre aceștia nu li se pare potrivit pentru a conduce guvernul.

Sorin Grindeanu este ales de 11,5%, Siegfried Mureșan de 8,7%, Adrian Veștea de 2,5%, iar Eugen Tomac de 1,5%. 19,7% răspund „nu știu”.

Potrivit ARP, nicio nominalizare dintre cele vehiculate nu atrage sprijin public consistent.

Alegerile anticipate, prima opțiune pentru ieșirea din criză

Întrebați care este cea mai bună rezolvare a crizei politice, 33,2% dintre respondenți aleg alegerile anticipate. Totuși, aproape un sfert dintre respondenți, 23,8%, spun că nu știu.

Refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR este susținută de 11,4%, iar un guvern tehnocrat de 11,3%. Un guvern PSD-AUR este preferat de 6,8%, o formulă de guvernare pe rând — un guvern PSD și un guvern PNL-USR-UDMR — de 5,7%, un guvern minoritar PNL-USR votat de AUR de 4%, iar un guvern minoritar PSD votat de AUR de 3,7%.

Pe bazine electorale, alegerile anticipate sunt susținute de 49,3% dintre votanții AUR, 34,7% dintre votanții USR, 31,1% dintre nehotărâți și 36,8% dintre nonvotanți. În electoratul PNL, prima opțiune este refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, cu 27,7%, urmată de un guvern tehnocrat, cu 20,4%, și de anticipate, cu 17,5%.

În electoratul PSD, 20,7% susțin refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, același procent spunând însă „nu știu”. Un guvern tehnocrat este preferat de 17,4% dintre votanții PSD, iar un guvern PSD-AUR de 14,9%.

Autorii sondajului concluzionează că niciun bazin electoral nu are o soluție favorită clară pentru ieșirea din criză, cu excepția votanților AUR, unde anticipatele domină detașat.

ARP: sistemul de partide se reașază

În concluziile raportului, Agenția de Rating Politic susține că România traversează o perioadă de reașezare a bazinelor electorale și a sistemului de partide. Criza politică a energizat publicul, a crescut interesul față de alegeri și a făcut ca mai mulți nehotărâți să își formeze o opțiune.

Potrivit ARP, PNL este principalul beneficiar al ultimelor luni, în timp ce AUR își păstrează avansul față de partidele tradiționale. PSD își conservă capitalul electoral, dar rămâne prins între blocul populist reprezentat de AUR și noul pol de votanți PNL-USR. În același timp, partidele mici pierd teren, iar USR se confruntă cu riscul de a pierde alegători în favoarea PNL.

Raportul mai notează că o posibilă „fuziune” între bazinele electorale PSD și AUR (nu între partide, ci între electorate) ar putea forma un bloc electoral foarte mare, cele două bazine fiind descrise ca fiind complementare.

ARP precizează, de asemenea, că are capacitatea de a estima intenția de vot pentru partide sau susținerea pentru teme politice la nivel județean și local, folosind un model predictiv bazat pe sondaje naționale, date demografice și alte date publice.

Date metodologice

Barometrul Poll/Int România este un sondaj-omnibus periodic, național, reprezentativ, dedicat temelor socio-politice, de politici publice și economice. Este realizat de Agenția de Rating Politic.

Valul din iulie 2026, partea I, a fost realizat prin interviuri administrate mixed-mode: CATI, prin Random Digit Dialing, și panel online opt-in, CAWI.

Eșantionul total este de 1.774 de respondenți, populație 18+, reprezentativă pentru România. Perioada de culegere a datelor a fost 30 iunie – 3 iulie 2026.

Metodologia folosită este de eșantion mixt, telefonic-online, cu ponderare two-phase weighting pe variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet și vot anterior, conform datelor oficiale INS și AEP.

Eroarea statistică la nivel național este de 2,8%.

Pentru o parte dintre întrebări, precum notorietatea, încrederea în lideri și evaluările legate de criza politică, raportul indică un eșantion de 1.174 de respondenți online, potrivit știripesurse.