Statul a pierdut pariul împotriva jocurilor de noroc. ONJN a încasat 45 de mil euro, dar a cheltuit doar... 1.600 de euro pe un workshop

După succesul răsunător din 2024 în care Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc ( ONJN) a strâns 45 de milioane de euro pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc și a cheltuit echivalentul unei mese festive – 1.600 de euro –, statul român revine cu un nou experiment. De data aceasta, mai modest, mai „realist”, dar la fel de suspect: un program de 5 milioane de euro lansat de ONJN, prezentat drept salvarea națională a sănătății publice.

În România, dependența de jocuri de noroc nu a fost niciodată o problemă urgentă pentru stat. A fost doar o sursă constantă de venit. Gradual, autoritățile au colectat zeci de milioane sub pretextul prevenirii, apoi au făcut exact nimic. Nu campanii, nu centre, nu tratament. Doar un workshop de 1.600 de euro, bifat ca să existe o chitanță.

După acest eșec grotesc, ONJN ne anunță că a învățat lecția. Nu mai promite zeci de milioane de euro, ci „doar” 5. O sumă mai mică, dar care, ni se sugerează, chiar ar putea fi cheltuită. Aplauze reținute, scepticism maxim.

Lecția eșecului: mai puțini bani, mai puțină rușine

Programul „Conștient și Liber” a intrat în consultare publică pe 15 decembrie 2025 și va rămâne acolo până pe 15 ianuarie 2026. O lună de dezbatere pentru o problemă care distruge vieți de ani întregi. Ritmul statului rămâne același: lent, birocratic și complet decuplat de urgența reală.

Facsimil din Ghidului Solicitantului pentru Programul Național de Interes Public „CONȘTIENT ȘI LIBER”, sesiunea 2026

Oficial, programul va finanța prevenția, tratamentul, educația și cercetarea. Neoficial, este un exercițiu de rebranding instituțional pentru o autoritate care a stat pe munți de bani și nu i-a mișcat. Când spui „cea mai amplă intervenție de sănătate publică”, dar pornești de la zero, orice pare mare. 

Banii există, responsabilitatea rămâne opțională

Cei 5 milioane de euro provin din veniturile ONJN, conform legii. Aceeași lege care exista și în 2024, când banii s-au adunat, dar n-au plecat nicăieri. Diferența nu e cadrul legal, ci voința politică – absentă atunci, invocată acum.

Din sumă, 1,2 milioane merg către infrastructură: centre de tratament, extinderi, dotări. Exclusiv pentru autorități publice. Exact aceleași autorități care n-au fost capabile să cheltuiască bani când îi aveau. 

ONG-urile, ultima speranță reală

Restul de 3,8 milioane de euro este deschis ONG-urilor și instituțiilor publice pentru prevenție, protecția minorilor, consiliere, cercetare și campanii. Aici se joacă, de fapt, credibilitatea programului. Dacă acești bani ajung la proiecte reale, cu impact, atunci statul poate pretinde un început de schimbare.

România rămâne însă pe podiumul rușinii europene: locul trei la expunerea adolescenților la publicitatea pentru jocuri de noroc. Tineri bombardați zilnic cu pariuri, păcănele și promisiuni de câștig rapid, în timp ce statul mimează grija.

Președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare

Președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare, numit în funcție abia în primăvara anului anterior, vorbește despre un „moment istoric”. Este, într-adevăr, istoric: primul apel de finanțare al unei instituții care, ani la rând, n-a făcut nimic vizibil cu banii strânși exact pentru acest scop. Sa speram totuși ca entuziasmul declarațiilor sale nu neîntemeiat.

Soare promite reforme, autoexcludere, controale, instrumente digitale. Toate sună bine, dar din păcate, toate au fost posibile și înainte. Diferența este că acum ONJN este sub asediu politic și nu-și mai permite să stea pe loc.

Presiune politică, răbdare publică zero

USR cere desființarea ONJN și rescrierea completă a legislației. O poziție radicală, dar alimentată de ani de inacțiune și ipocrizie instituțională. În acest climat, „Conștient și Liber” nu este doar un program, ci un ultim pariu.

Privirile se îndreaptă spre președintele Nicușor Dan, chemat să decidă dacă statul continuă să protejeze industria sau începe, timid, să-și protejeze cetățenii. Jocul este politic, miza este socială, iar costurile le plătesc familiile afectate de dependență.

Programul de 5 milioane de euro nu este un gest de generozitate, ci o corecție forțată după un eșec rușinos. Statul român nu pornește de la un succes, ci de la zero credibilitate. Dacă și acest program va rămâne blocat în hârtii, ONJN va confirma că știe doar să colecteze bani din dependență, nu să o combată. De data aceasta, nu mai există scuze.