Statul își sacrifică propria vacă de muls. Ce se întâmplă cu economia, dacă accizele pe alcool cresc?!

România este campioană europeană la consumul de alcool pur, dar pare hotărâtă să distrugă exact industria care i-a adus bani la buget. Sub pretextul „disciplinei fiscale”, guvernul crește accizele fără logică economică, pierde venituri, alimentează piața neagră și pregătește concedieri în lanț.

România conduce detașat Uniunea Europeană la consumul de alcool pur per capita, arată studiile OCDE. Nu berea domină acest clasament rușinos, ci băuturile spirtoase. Asta înseamnă un lucru simplu: vorbim despre o industrie relevantă economic, nu despre un colț marginal al pieței care poate fi sacrificat fără consecințe.

În ultimii zece ani, sectorul băuturilor spirtoase a funcționat ca un motor tăcut al economiei. Între 2015 și 2024, accizele totale pe alcool au crescut cu 70%, dar adevărata explozie a venit din spirtoase: plus 170%. Berea? Aproape moartă fiscal, cu doar 5% creștere. Statul a încasat, aplaudat și a mers mai departe.

Astăzi, băuturile spirtoase aduc 60% din veniturile din accize, deși reprezintă doar 25% din consum. O anomalie fiscală profitabilă pentru buget. Sau mai bine spus, era profitabilă. Pentru că guvernul a decis să strice mecanismul care funcționa.

Taxe mai mari, venituri mai mici – performanța absurdă a statului

În 2025, autoritățile au apăsat pedala scumpirilor: +4,4% accize în ianuarie și încă 10% în august. Rezultatul este o lecție de economie pe care statul refuză să o învețe. Veniturile din spirtoase sunt mai mici cu 44 de milioane de lei față de anul trecut.

Dacă această majorare de 15% ar fi funcționat, bugetul ar fi trebuit să fie mai bogat cu aproximativ 140 de milioane de lei. În realitate, statul pierde bani, producătorii pierd clienți, iar consumatorii migrează spre alternative mai ieftine și mai riscante.

Industria avertizează clar: investițiile sunt înghețate, concedierile bat la ușă, iar încrederea dispare rapid. După doar zece luni din 2025, minusul este deja de 40 de milioane de lei. Și totuși, guvernul ia în calcul o nouă majorare în 2026, ca și cum datele ar fi opționale.

Piața neagră jubilează, statul se face că nu vede

România a mai trecut prin acest film. În 2013, o creștere brutală de 34% a accizelor a dus la o prăbușire de 20% a consumului fiscalizat și la o creștere firavă a veniturilor. Câștigătorul real? Comerțul ilicit.

Instalație improvizată pentru producția de alcool

Astăzi, între 30% și 40% din spirtoasele consumate nu sunt taxate deloc. Pierderea pentru buget: 45–65 de milioane de euro anual. Bonusul negativ: produse de origine dubioasă, riscuri pentru sănătate și zero control din partea statului.

În același timp, accizele și TVA-ul ajung la 60% din prețul final al unei sticle. Consumatorii plătesc de patru ori mai multă acciză pe unitate standard decât la bere și de până la 64 de ori mai mult decât la vin. Toate conțin același alcool. Diferența se numește discriminare fiscală.

Alcool contrafăcut

Industria nu cere cadouri, ci logică. Înghețarea creșterii de accize din 2026, o analiză serioasă bazată pe date și un sistem de taxare armonizat după conținutul de alcool pur. Modelările arată clar: statul ar putea câștiga până la 400 de milioane de lei anual, fără haos economic.

România nu-și permite să-și saboteze singură creșterea. Fiecare fabrică închisă, fiecare loc de muncă pierdut și fiecare sticlă vândută ilegal au un efect contrar celui dorit. Guvernul pare că încearcă să obțină capital rapid pe termen scurt, în loc să urmărească câștiguri mai mari pe o perioadă mai lungă. Este o politică fiscală care pare să domine în majoritatea sectoarelor economice în prezent și care, aplicată din disperare, riscă să devină o armă îndreptată împotriva propriei economii.