Statul român se împrumută 47 miliarde de lei... pe spatele populației

Populația română a finanțat statul ca niciodată până acum, într-un an în care titlurile Tezaur și Fidelis au devenit colacul de salvare al bugetului. Guvernul nu doar că atrage împrumuturi de la bănci sau piețele externe, ci transformă românii într-o sursă sistematică de finanțare, ajungând ca aproape o treime din totalul creditelor interne să vină direct din buzunarele cetățenilor. Ministerul Finanțelor nu se oprește aici: strategia pe 2026 și 2027 vizează creșteri masive, cu ținte de 60 și, respectiv, 70 de miliarde de lei. În timp ce populația economisește cu speranța dobânzilor avantajoase, statul își rezolvă problemele de cash, consolidând dependența de „banii în familie”. Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei de Stat, recunoaște că este un an plin de provocări, însă românii au răspuns cu un entuziasm neașteptat, inclusiv în Diaspora, iar Ministerul discută deja modalități de a implica mai mult cetățenii din străinătate. Practic, titlurile de stat au devenit o veritabilă bancă a statului, unde românii devin furnizori de lichidități pentru Guvern, fără altă alternativă decât să accepte jocul impus de autorități.

Populația finanțează statul ca niciodată

În 2025, populația a împrumutat statul cu 47,2 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 30% din totalul creditelor interne, un record istoric. În comparație, în 2024, suma împrumutată de la români a fost de 32,7 miliarde de lei. Această dependență crescândă arată clar că statul se bazează tot mai mult pe propriul cetățean, transformând programele Tezaur și Fidelis într-un mecanism de finanțare intern, stabil și relativ ieftin, în contextul dobânzilor ridicate.

Directorul Trezoreriei - Ștefan Nanu

Directorul Trezoreriei, Ștefan Nanu, afirmă că românii au subscris nu doar titluri pe termen scurt, ci și pe termen lung – 4, 5, 7 și chiar 10 ani – cu sume de aproximativ 1,4 miliarde de euro în echivalent. „Doar dacă ne uităm la scadențele de peste 5 ani, atât în euro cât și în lei, s-au vândut aproximativ 1,4 miliarde de euro. Românii nu au mai subscris doar acele titluri pe 1 an, ci se duc pe scadențe lungi”, a explicat Nanu, evidențiind maturitatea financiară a investitorilor persoane fizice.

Ministerului Finanțelor

Strategia Ministerului Finanțelor vizează creșterea ponderii populației în totalul datoriei publice, pentru a asigura stabilitate și predictibilitate. În prezent, această pondere a atins 6%, respectiv 67 de miliarde de lei, iar comparativ cu statele din regiune, există încă loc de creștere, exemplul Ungariei fiind de 20%.

Tezaur versus Fidelis: banii cetățenilor, instrument de stat

Titlurile Tezaur au depășit în 2025 performanța programului Fidelis, cu subscrieri totale de 26,08 miliarde de lei, în timp ce Fidelis a atras 21,1 miliarde. Dobânzile generoase de până la 7,85% pentru maturități de 5 ani au transformat titlurile Tezaur într-un instrument preferat de economisire, mai ales în contextul scăderii randamentelor bancare tradiționale.

Din cele aproape 14 miliarde de lei atrase pe Tezaur până în mai, 8,14 miliarde au fost titluri pe 1 an. La fel, din cele 9,1 miliarde de lei Fidelis, 3,87 miliarde au fost pe termen scurt. Această orientare către maturități scurte arată că românii își asumă un risc calculat, preferând lichiditate mai mare, însă totul sub umbrela Guvernului.

Pentru 2026, strategia prevede ținte de 60 miliarde de lei de la populație, urmând ca în 2027 să se ajungă la 70 miliarde. Practic, statul își transformă cetățenii în creditorii săi principali, consolidând un model în care românii finanțează deficitul și scadențele datoriei publice.

Diaspora, noul „banc al statului”

Trezoreria a menționat intenția de a implica diaspora, prin consulate și ambasade, pentru a crește subscrierile externe. Această strategie marchează o extindere a dependenței statului de economiile românilor, transformând programul de titluri de stat într-un mecanism de colectare de lichidități cu caracter național și internațional.

Astfel, aproape 23 de miliarde de lei reprezintă bani noi, introduși de români în economia internă, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de lei pe lună. Sumele ridicate arată atât încrederea în titluri, cât și dependența statului de propriul popor.

Titlurile Tezaur, cu valoare nominală de 1 leu, subscrise inclusiv online, și titlurile Fidelis tranzacționate la bursă, au devenit instrumente-cheie ale Guvernului pentru acoperirea deficitului bugetar și a finanțării investițiilor publice.

Calendarul emis de Finanțe pentru titlurile Fidelis ar putea reveni în 2026 la emisiuni anuale, pentru a nu aglomera scadențarul datoriei publice, semn că statul prioritizează flexibilitatea în folosul propriului cash-flow.

Banii populației ajung și în sistemul bancar, sprijinind intermedierea financiară și oferind Guvernului resurse pentru nevoi imediate, fără a apela la piețele externe sau la instituții financiare internaționale.

România traversează un an-record în atragerea de fonduri de la populație, cu aproape 30% din datoria internă finanțată direct de cetățeni. Statul a transformat programele Tezaur și Fidelis într-o sursă esențială de lichiditate, iar românii au răspuns cu subscrieri masive, inclusiv pe termen lung. Strategia pentru 2026-2027 prevede ținte și mai ambițioase, iar diaspora devine o piesă importantă în planul de finanțare al Guvernului.

Această dependență tot mai mare de „banii în familie” arată un model de stat care se împrumută de la propriul popor, cu toate riscurile și avantajele aferente. În timp ce economiile cetățenilor devin principalul instrument de acoperire a deficitului, statul își securizează resursele fără a apela la finanțări externe costisitoare. Este clar că în anii următori, românii vor fi parteneri de facto în strategia financiară a statului, iar modul în care va fi gestionată această relație va determina sustenabilitatea datoriilor publice. Dependenta de populație poate fi atât un semn de stabilitate, cât și o vulnerabilitate majoră, iar Ministerul Finanțelor va trebui să gestioneze cu atenție această balanță delicată.