Strănepot de chiabur cu acte false, săltat de DNA: plănuia să ia cu japca mii de hectare

Familia Ştefanco a dat în judecată 3 primării - Agigea, Eforie, Mangalia

Trei persoane sunt cercetate penal după ce au încercat să dea tunul vieţii lor, pozând în descendenţi ai unor familii ce au deţinut, înainte de colectivizare, mii de hectare în judeţul Constanţa. Este vorba despre Răzvan Ştefanco, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, uz de fals, participaţie improprie la fals intelectual şi fals în declaraţii (trei infracţiuni), Silviea Gheorghe, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de mărturie mincinoasă şi tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi învinuitul Romică Ştefanco (tatăl lui Răzvan Ştefanco) în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Procurorii DNA Constanţa au solicitat arestul preventiv în cazul inculpaţilor. Instanţa a încuviinţat arestul preventiv pentru 29 de zile în cazul lui Răzvan Ştefanco, respectiv Silviea Gheorghe.

Conform procurorilor DNA, la data de 20 aprilie 2011, inculpatul Răzvan Ştefanco a introdus pe rolul Tribunalului Constanţa trei acţiuni în revendicare în contradictoriu cu autorităţile locale din comuna Agigea, oraşul Eforie şi municipiul Mangalia, pentru suprafeţe de teren de aproximativ 1.300 hectare situate în localităţile menţionate. În încercarea de a-i induce în eroare pe judecători şi pentru a obţine recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenurilor, inculpatul a folosit certificate de moştenitor falsificate. În acest sens, în zilele de 25 august şi 12 septembrie 2008, Răzvan Ştefanco a formulat trei cereri la Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Constanţa prin care a solicitat emiterea unor extrase din registrele acestei instituţii, declarând de fiecare dată, în mod mincinos, că este strănepotul unor persoane decedate care au deţinut suprafeţe mari de teren pe raza judeţului Constanţa. Având în vedere că extrasele au fost emise pe numele lui Romică Ştefanco, tatăl inculpatului Răzvan Ştefanco, acesta din urmă a obţinut, la data de 10 august 2009, prin procură autentificată, dreptul de reprezentare în vederea dezbaterii succesiunii, în condiţiile în care cunoştea că nu era succesorul de drept al proprietarilor de teren decedaţi. Folosind procura, la data de 2 octombrie 2010, inculpatul Răzvan Ştefanco, în calitate de mandatar al tatălui său, a formulat două cereri pentru deschiderea procedurii succesorale notariale. În cadrul acestei proceduri, Răzvan Ştefanco a depus între altele, două certificate de deces falsificate. Astfel, s-a încercat crearea, în mod fraudulos, a unei legături de rudenie între învinuit şi defuncţii ale căror terenuri erau revendicate. Procurorii anticorupţie mai spun că, în cadrul procedurii succesorale notariale, inculpata Silviea Gheorghe a dat declaraţii mincinoase, în calitate de martor, servind interesele lui Răzvan. Ştefanco În baza înscrisurilor falsificate şi a declaraţiilor martorului Silviea Gheorghe, biroul notarial a emis două certificate din care rezultă că Romică Ştefanco este unicul moştenitor îndreptăţit la obţinerea terenurilor în suprafaţă de 1.300 de hectare. La data de 26 august 2011, Răzvan Ştefanco a cesionat inculpatei Silviea Gheorghe o cotă din drepturile sale asupra terenurilor. Ca urmare, aceasta a solicitat introducerea sa în procesul de revendicare a terenurilor. Unul dintre cele trei procese de revendicare a fost soluţionat în mod definitiv şi irevocabil, prin respingerea cererii formulate Răzvan Ştefanco, în timp ce celelalte două sunt încă pe rolul instanţelor. Terenurile revendicate de către inculpaţi sunt evaluate la valori de minimum 3 milioane de euro, în ipoteza în care acestea sunt terenuri extravilane nelotizabile, respectiv de minimum 12,5 milioane de euro, în ipoteza în care acestea sunt terenuri extravilane lotizabile, mai arată procurorii.

De menţionat că inculpatul Romică Ştefanco domiciliază în satul Lazu, comuna Agigea. Primarul comunei Agigea, Cristian Cârjaliu, a declarat că Răzvan Ştefanco a solicitat punerea în posesie, însă Comisia Locală a respins ca neîntemeiată revendicarea. Ulterior, Ştefanco s-a adresat instanţei, Primăria Agigea având câştig de cauză. La rândul său, şi primarul oraşului Eforie, Ovidiu Brăiloiu, a declarat că au existat suspiciuni cu privire la aceste revendicări, existând un proces pe rol. "Ştefanco s-a prezentat ca fiind moştenitorul unui general, lucru neverosimil din punctul nostru de vedere, mai cu seamă că s-a prezentat cu cererea de punere în posesie tardiv, în 2009-2010", a spus Brăiloiu.

Alexandra ANTON