Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025–2030 a fost aprobată și trimisă spre Parlament. Video

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat luni Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, alături de Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru anul 2026 și Analiza Strategică a Apărării. Documentele stabilesc direcțiile de acțiune pentru consolidarea securității naționale și adaptarea Armatei României la noul context strategic, marcat de tensiuni regionale și schimbări majore ale mediului internațional de securitate.

Potrivit comunicatului oficial transmis după ședință, statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor.

Nicușor Dan a convocat CSAT astăzi la Cotroceni, într-un context regional tensionat, pentru a aviza noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, în condițiile în care situația de securitate la nivel regional rămâne instabilă. Programată inițial pentru ora 12.00, ședința a fost ulterior mutată la ora 14.00.

Pe ordinea de zi se află documente-cheie care vor contura politica de securitate a României pentru următorii ani:

- Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030;

- Analiza Strategică a Apărării;

- Raportul privind activitățile și rezultatele la nivel național, în primele șapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, risc la adresa siguranței naționale;

- Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru anul 2026;

- Raportul consolidat privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
„Independență solidară” – conceptul central al Strategiei

Proiectul de Strategie Națională de Apărare 2025-2030 a fost prezentat public de președintele Nicușor Dan pe 12 noiembrie, la Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Atunci, șeful statului a anunțat calendarul adoptării: avizarea în CSAT pe 24 noiembrie și prezentarea în Parlament pe 26 noiembrie 2025.

Conceptul central al Strategiei este „independența solidară”, pe care președintele o leagă de mai multe procese obiective:

- creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv capacitatea de proiecție investițională în afara frontierelor;

- experiența acumulată de diplomație și de instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate, inclusiv în teatre de conflict;

- sporirea așteptărilor și exigențelor cetățenilor, care cer instituțiilor publice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat.

Prin acest concept, Strategia încearcă să îmbine consolidarea capacității interne a statului cu angajamentele ferme în cadrul NATO și al parteneriatelor strategice.

Patru mari provocări pentru România 2025–2030

Documentul identifică patru categorii de provocări majore pentru perioada 2025-2030, cu impact direct asupra securității României:

- Instabilitatea în regiunea extinsă a Mării Negre și în Balcanii de Vest;

- „Multipolarizarea” scenei globale, atât economică, cât și strategică;

- Creșterea relevanței protecționismului comercial și a concurenței pentru accesul la tehnologii de vârf și resurse critice, precum și pentru controlul acestora;

- Multiplicarea focarelor de conflict și potențialul de alimentare a unor fenomene negative: fluxuri migratorii ilegale, criminalitate organizată, terorism.

Aceste tendințe sunt prezentate ca factori care pot afecta direct securitatea României, atât la nivel extern, cât și intern, și justifică intensificarea eforturilor de apărare și securitate.

Corupția, risc major la adresa statului de drept

La capitolul „Riscuri și vulnerabilități”, Strategia menționează explicit corupția, descrisă ca un fenomen care „vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează bunăstarea cetățeanului”.

Lupta împotriva corupției este inclusă și în rândul „Obiectivelor naționale de securitate în plan intern”, ceea ce ridică tema integrității și a bunei guvernări la nivel de problemă de securitate națională, nu doar de politică internă sau justiție.
Cheltuielile de apărare ar urma să crească până la 5% din PIB

În domeniul „apărare, ordine publică și securitate națională”, proiectul de Strategie propune o creștere graduală și consistentă a cheltuielilor de apărare, până la 5% din PIB, până în anul 2035.

Structura propusă a bugetului este:

- 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare (forțe, înzestrare, operațiuni, mentenanță);

- 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe și investiții (infrastructură, cercetare, domenii de reziliență și suport).

Această țintă depășește pragul de 2% din PIB asumat la nivel NATO și sugerează o accelerare a procesului de modernizare militară, într-un context regional marcat de războiul din proximitatea Mării Negre și de competiția strategică între marile puteri.

Următorii pași: de la CSAT la Parlament

Președintele Nicușor Dan a anunțat că Strategia Națională de Apărare 2025-2030 va fi avizată astăzi în CSAT, urmând a fi prezentată de acesta Parlamentului pe 26 noiembrie 2025.

Aprobarea în Legislativ este esențială pentru ca documentul să devină cadrul politic și strategic în baza căruia vor fi actualizate și alte documente sectoriale: planurile de înzestrare, strategiile privind securitatea energetică, cibernetică, ordinea publică sau combaterea crimei organizate.

Ședința CSAT de la Cotroceni va fi, astfel, un moment-cheie pentru definirea direcțiilor de politică de securitate ale României pentru următorii ani, de la modul în care statul răspunde noilor riscuri – de la droguri la terorism și atacuri cibernetice – până la nivelul de resurse pe care societatea este dispusă să îl aloce pentru apărare și securitate.

Update: CSAT a aprobat luni Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, alături de Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru anul 2026 și Analiza Strategică a Apărării.

Video:

.