Strugariu: România poate fi printre primele ţări ce adoptă legislaţie anti-SLAPP şi la nivel naţional

România poate fi printre primele state membre care adoptă legislaţie anti-SLAPP pentru cazurile interne, după ce aceasta va fi transpusă iniţial pentru cazurile cu implicaţiile transfrontaliere, a declarat la Strasbourg, eurodeputata Ramona Strugariu, membră a grupului Renew din Parlamentul European (PE).

Actul european pentru libertatea presei şi directiva anti-SLAPP sunt două texte legislative propuse de Comisia Europeană care vizează protejarea media şi care se află în prezent în proces de negociere între grupurile politice din PE.

"Lucrăm la ceea ce se numesc amendamente de compromis, fiecare dintre grupurile politice vine cu o propunere de amendare a textului şi negociem. Eu sunt raportoare a Parlamentului European în Comisia LIBE (libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne) pentru ambele propuneri legislative şi noi lucrăm la aceste texte de compromis care reflectă viziunea diferitelor grupuri politice şi încercăm să ajungem la cel mai bun text cu putinţă", a declarat Ramona Strugariu.

Ea a afirmat că speră că până la sfârşitul lui iulie să aibă loc votul final al PE pe directiva anti-SLAPP, care vizează combaterea proceselor strategice împotriva mobilizării publice sau proceselor abuzive împotriva jurnaliştilor şi activiştilor, în timp ce Comisia pentru cultură şi educaţie a PE (CULT) ar urma să se pronunţe asupra Actului european pentru libertatea presei, undeva în luna septembrie.

"După aceea, evident, urmează să intrăm în negocieri cu Consiliul", a mai spus Ramona Strugariu, care susţine că abordarea parlamentului este "mai ambiţioasă şi mai curajoasă pentru ambele propuneri".

"Întărim elementele care ţin de independenţă editorială şi spunem foarte, foarte clar că tot ce înseamnă conţinut editorial (...) trebuie să fie protejat de orice fel de interferenţe politice, că tu, ca proprietar de trust media, nu ai voie să ceri înainte conţinutul pe care-l publică oamenii care lucrează în redacţia ta şi n-ai voie nici să îl elimini sau să intervii în munca acelor oameni care îşi asumă responsabilitatea pentru acest conţinut", a exemplificat eurodeputata din grupul Renew.

Un alt exemplu este articolul 4 din Actul european pentru libertatea presei, care se referă la protecţia surselor jurnaliştilor.

"Asta a fost şi este în continuare o discuţie importantă la nivel european, pentru că avem un scandal Pegasus, despre care a auzit toată lumea, cu guverne care au spionat jurnalişti, activişti, oameni din opoziţie, tocmai ca să înţeleagă care le sunt sursele şi ce discută şi 'complotează' împotriva unui guvern sau altul. Ei bine, noi spunem aşa - şi astea sunt propunerile din partea Parlamentului şi cele pe care le-am redactat eu - că nu are voie nimeni să interfereze cu sursele jurnaliştilor, că jurnaliştii nu pot fi spionaţi, nu se pot instala programe de software care să le monitorizeze conversaţiile, nu se pot decripta aceste conversaţii, deci practic asigurăm un cadru foarte solid pentru protejarea surselor", a precizat ea.

Aceste reglementări ar putea fi încălcate numai în situaţii excepţionale, "de interes public fundamental", în baza unei decizii de la un judecător şi în conformitate cu legislaţia europeană care protejează drepturile omului.

"Altfel nu ai voie să te atingi practic de tot ceea ce înseamnă sursele jurnaliştilor şi munca lor. Asta e o chestiune esenţială, aş spune. Deci, trebuie păstrată foarte solid şi în negocierile cu Consiliul mai departe", a pledat Strugariu.

Apoi, în Actul european privind libertatea presei, este prevăzută înfiinţarea unui comitet european independent pentru serviciile mass-media, pe care PE îl doreşte mai independent şi capabil să acţioneze şi din proprie iniţiativă, nu doar la cererea Comisiei, în speţe precum concentrarea pe piaţa media care poate să afecteze pluralismul media, cum e cazul în Ungaria şi Polonia.

Practic, la modul general, este vorba despre "reguli şi principii mult mai clare de la nivel european despre ce au voie şi ce nu au voie să facă statele membre în momentul în care interacţionează într-un fel sau altul cu furnizorii de servicii media", afirmă eurodeputata din grupul Renew.

"Alocarea finanţărilor din publicitate, de exemplu, banii de publicitate pe care îi distribuie statul către furnizorul de servicii media, punem criterii acolo, trebuie să fie transparent, trebuie să fie alocaţi echilibrat, deci să nu fie favorizaţi doar anumiţi furnizori de servicii media", chiar şi atunci când este vorba despre mesaje de urgenţă difuzate în pandemie, când "au fost folosite poate multe din aceste finanţări preferenţial sau au primit numai anumite trusturi media bani şi altele nu".

În ceea ce priveşte implementarea directivei anti-SLAPP, pentru care în prezent există doar o recomandare a Comisiei Europene de transpunere şi pentru cazurile interne, eurodeputata a spus că "în România avem situaţii de procese intentate jurnaliştilor şi activiştilor care au un efect extrem de dureros pentru aceşti oameni, fie că vorbim de sume foarte mari care sunt cerute în instanţă, fie că vorbim chiar de situaţii în care li s-a solicitat să-şi dezvăluie sursele, ceea nu e absolut deloc în regulă".

Ea afirmă că ambele propuneri legislative conţin elemente care abordează aceste tipuri de hărţuire şi speranţa ei este că "odată ce în practica judiciară vor apărea tot mai multe situaţii în care un judecător înţelege foarte clar că are elemente de abuz care să justifice respingerea unei cereri de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, ca fiind nefondată, construim jurisprudenţă".

Iar acesta este "primul şi cel mai important pas" în acest demers şi, treptat, vor exista tot mai mulţi care vor avea curajul să dea astfel de hotărâri.

"După aceea, noi vrem să facem instructaj pentru avocaţi şi pentru judecători, pentru că sunt lucruri destul de noi. (...) De asemenea, vrem să se constituie nişte puncte naţionale de informare la care pot avea acces jurnaliştii şi activiştii ca să înţeleagă ce drepturi au şi cum ar putea şi ce ar putea să facă în instanţă şi ce să invoce când se confruntă cu astfel de situaţii", a mai afirmat Ramona Strugariu.

În acelaşi timp, se doreşte să existe fonduri naţionale pe care le să le poată accesa victimele proceselor şi care să fie gestionate de entităţi independente din media, nu să fie gestionate de stat, bani din care să poată fi asigurată inclusiv apărarea juridică.

"Sunt paşi foarte serioşi, am spune şi curajoşi, pe care îi facem înainte. Nu în ultimul rând, sancţiuni pe care le pot aplica statele membre abuzatorilor şi celor care fac aceste cereri de chemare în judecată în mod repetat. Dacă ei fac asta, pe lângă aceste mecanisme de respingere timpurie a cererilor, se pot aplica şi sancţiuni şi cred că acestea vor avea un efect de descurajare destul de mare", a spus ea.

În ceea priveşte transpunerea legislaţiei anti-SLAPP pentru cazurile interne, ea afirmă că "statele membre nu vor avea de ales la un moment dat".

"Şi nu vă spun că va urma, vă spun că acum se întâmplă. Belgia, de pildă, pregăteşte reglementarea naţională în ceea ce priveşte procesele strategice îndreptate împotriva jurnaliştilor, exact raportându-se la cum reglementăm în acest moment la nivel european şi vrând practic să ia, să împrumute cât mai multe elemente. Deci sunt ţări care deja îşi armonizează şi îşi pregătesc nişte reguli ca să poată să facă ambele lucruri, mai mult sau mai puţin în acelaşi timp. Cu siguranţă va trebui să facem şi noi asta şi eu chiar încurajez foarte serios autorităţile din România în acest sens", a pledat ea.

"Putem da un exemplu, iată, pentru că este o chestiune care se întâmplă acum, se întâmplă în diverse state membre. Putem să fim chiar printre primii care adoptăm o astfel de de legislaţie şi la nivel naţional", susţine Ramona Strugariu.

Întrebată dacă nu cumva în România o astfel de legislaţie ar putea fi întâmpinată cu rezistenţă, ea a afirmat că "trebuie să înţelegem că nu mai putem ajunge în Europa cu cazuri precum cel al Emiliei Şercan sau alte situaţii de acest fel care ne arată mai degrabă nedoritori de a apăra libertatea presei".

"În momentul în care tu ai speţe în ţară şi cazuri în ţară care capătă ecouri europene, cred că cu atât mai mult ai vrea să arăţi că vrei, eşti dornic să corectezi lucrurile astea şi că nu e adevărat că ai făcut nişte gesturi mai mult decât reprobabile în ceea ce priveşte jurnaliştii, ci dimpotrivă vrei să propui nişte măsuri legislative care să ocrotească jurnaliştii. E o mare provocare pentru România. Să îi răspundă pe măsură", a mai spus eurodeputata din grupul Renew, potrivit agerpres.ro.