Studiu: Anumiţi microbi intestinali pot influenţa riscul şi gravitatea AVC-ului

Oamenii de ştiinţă au identificat grupuri specifice de microbi intestinali care ar putea creşte sau reduce riscul de a suferi cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral. Studiile efectuate pe pacienţi cu AVC ischemic deschid posibilitatea unor tratamente de prevenire și recuperare.

Cercetarea, prezentată în cadrul Conferinţei Organizaţiei Europene a Accidentelor Vasculare Cerebrale (ESOC) de la Lyon, Franţa, se adaugă la dovezile tot mai numeroase conform cărora modificările microbiomului intestinal ar putea avea un efect semnificativ în bolile cardiovasculare, scrie stiripesurse.ro.

Studii anterioare au sugerat că anumiţi microbiomi pot influenţa formarea plăcilor aterosclerotice în artere şi că microbiomul intestinal al pacienţilor cu AVC diferă de cel al persoanelor sănătoase.

Pentru a cerceta dacă acestea pot influenţa şi recuperarea oamenilor în urma unui accident vascular cerebral, Dr. Miquel Lledós de la Institutul de Cercetare Sant Pau din Barcelona, Spania, şi colegii săi au prelevat probe de scaun de la 89 de persoane care suferiseră recent un accident vascular cerebral ischemic (în cazul în care un cheag de sânge blochează fluxul de oxigen către creier), precum şi de la persoane sănătoase, şi au efectuat secvenţierea ADN-ului pentru a identifica diferitele microorganisme prezente în intestinele lor şi pentru a stabili dacă anumite grupuri de bacterii se corelează cu recuperarea lor funcţională, potrivit The Guardian.

„Am identificat noi taxoni [bacterieni] asociaţi cu un risc mai mare de severitate a accidentului vascular cerebral în faza acută la şase ore şi la 24 de ore", a declarat Lledós. „Am identificat, de asemenea, o clasă, un gen şi o specie legate de rezultate funcţionale slabe la trei luni după accidentul vascular cerebral ischemic. Descoperirea deschide perspectiva interesantă că, în viitor, am putea fi capabili să prevenim accidentele vasculare cerebrale sau să îmbunătăţim recuperarea neurologică prin examinarea microbiotei intestinale. În prezent, nu există tratamente neuroprotectoare specifice pentru a preveni înrăutăţirea neurologică după un accident vascular cerebral. Folosirea unor noi terapii, cum ar fi modificarea microbiomului prin schimbări nutriţionale sau transplant fecal, ar putea fi utilă pentru a îmbunătăţi evoluţia după un accident vascular cerebral”.

O cercetare separată prezentată de Cyprien Rivier de la Universitatea Yale din Connecticut, SUA, a folosit o tehnică statistică numită randomizare mendeliană pentru a investiga dacă legătura dintre riscul de accident vascular cerebral şi modificările din microbiomul intestinal este cu adevărat cauzală.

Aceştia au combinat date de la 2.300 de participanţi implicaţi în Proiectul flamand privind flora intestinală, la care s-au adăugat alte 34.000 de persoane înscrise într-un studiu de amploare care a examinat rolul geneticii în riscul de accident vascular cerebral, analizând dacă genele cunoscute ca fiind cele care sporesc probabilitatea ca oamenii să găzduiască anumite specii microbiene influenţează riscul de accident vascular cerebral ischemic. Procedând astfel, au fost identificate 26 de specii bacteriene care au fost asociate în mod semnificativ cu accidentul vascular cerebral.

„Cele mai multe dintre bacteriile pe care le-am găsit sunt asociate cu un risc mai scăzut, dar cinci dintre ele sunt asociate cu o creştere a riscului fie de accident vascular cerebral ischemic, fie cu unul dintre subtipurile acestui tip de accident vascular cerebral", a declarat Rivier.

Următorul pas va fi explorarea mecanismelor prin care prezenţa sau absenţa anumitor specii contribuie la riscul de accident vascular cerebral.

Rivier a spus: „Bacteriile pot elibera toxine în sânge, pot produce, de asemenea, anumite proteine care interferează cu procesele fiziologice. Există, de asemenea, ceea ce noi numim axa microbiotă-gut-creier - o cale bidirecţională între creier şi microbiom, prin care creierul influenţează intestinul prin intermediul nervilor, iar microbiomul influenţează la rândul său organele, inclusiv creierul, în principal prin modificarea tensiunii arteriale".