Studiu: Apneea în somn ar putea fi corelată cu tensiunea arterială mare la copii și adolescenți

Apneea obstructivă în somn, o formă de respirație tulburată în somn, este frecventă la copii și adolescenți și poate fi asociată cu tensiune arterială crescută și modificări ale structurii inimii, potrivit unei noi declarații științifice a Asociației Americane a Inimii.

Sursă foto: Shutterstock

Apariția tulburărilor de respirație în timpul somnului și, în special, a apneei obstructive în somn, poate fi cauzată de mărirea amigdalelor, adenoidelor sau structurii faciale a copilului. Cu toate acestea, este important ca părinții să recunoască faptul că kilogramele în plus îi pune și pe copii la risc de apnee obstructivă în somn. În plus, perturbările de somn din cauza apneei au potențialul de a crește tensiunea arterială și sunt legate de rezistența la insulină și de lipide anormale, scrie doc.ro.

Respirația corelată cu tulburările de somn apare atunci când o persoană trece prin episoade anormale de respirație dificilă și sforăit în timpul somnului. Include un spectru de afecțiuni de la simplul sforăit la apneea obstructivă în somn. Această afecțiune este asociată cu bolile cardiovasculare la adulți, însă, cu toate acestea, se știe mai puțin despre modul în care afecțiunea afectează sănătatea inimii imediată și pe termen lung a copiilor și adolescenților.

Apneea obstructivă în somn, efecte nocive asupra sănătății copiilor

O cercetare apărută în Jurnalul Asociației Americane a Inimii dezvăluie următoarele:

Apneea obstructivă în somn perturbă somnul normal, revigorant, ceea ce poate avea un impact asupra sănătății emoționale, precum și asupra sistemelor imunitar, metabolic și cardiovascular la copii și adolescenți.

Se estimează că 1-6% dintre toți copiii și adolescenții au apnee obstructivă în somn.

Aproximativ 30-60% dintre adolescenții care îndeplinesc criteriile de obezitate au, de asemenea, apnee obstructivă în somn.

Factorii de risc pentru apneea obstructivă în somn la copii pot varia în funcție de vârstă; în general, factorii primari sunt obezitatea, boala căilor respiratorii superioare și inferioare, rinita alergică, tonusul muscular scăzut, amigdalele și adenoidele mărite, malformațiile cranio-faciale și tulburările neuromusculare.

Siclemia (anemia cu celule în seceră) a fost, de asemenea, raportată ca un factor de risc independent pentru apnee. Copiii care s-au născut prematur (înainte de săptămâna 37 de sarcină) pot avea un risc crescut de tulburări de respirație în timpul somnului, parțial din cauza întârzierii dezvoltării controlului respirator și a dimensiunii mai mici a căilor aeriene superioare. Cu toate acestea, acest risc pare să scadă pe măsură ce copiii care se nasc prematur cresc.

Polisomnografia, test util pentru detectarea apneei obstructive în somn

Apneea în somn poate fi prezentă la copiii cu următoarele simptome:

sforăitul obișnuit, mai mult de 3 nopți pe săptămână;

gâfâieli sau zgomote ca niște pufăieli în timpul somnului;

respirație grea în timpul somnului;

dormit în poziție așezat sau cu gâtul hiperextins;

somnolență în timpul zilei;

dureri de cap la trezire;

semne de obstrucție a căilor aeriene superioare.

Declarația reiterează recomandarea Academiei Americane de Otolaringologie și Chirurgie a Capului și Gâtului conform căreia un studiu de somn, numit polisomnografie, este cel mai bun test pentru diagnosticarea tulburărilor de respirație în timpul somnului.

Specialiștii americani recomandă un studiu de somn înainte de o amigdalectomie la copiii cu tulburări de respirație în somn, care au afecțiuni care cresc le riscul de complicații în timpul intervenției chirurgicale, cum ar fi obezitatea, sindromul Down, anomalii cranio-faciale (de exemplu, palatul despicat), tulburări neuromusculare (de exemplu, distrofia musculară) sau siclemie.

Copiii cu aceste afecțiuni și apnee sunt considerați cu risc crescut de complicații respiratorii în timpul oricărei intervenții chirurgicale. Medicamentul anestezic trebuie luat în considerare cu atenție, iar respirația trebuie monitorizată îndeaproape după intervenția chirurgicală.

Copiii și adolescenții cu apnee pot avea, de asemenea, tensiune arterială mai mare. Declarația oferă informații despre tensiunea arterială crescută la somn, care este în mod normal cu peste 10% mai mică decât nivelul tensiunii arteriale a unei persoane când este trează.

Cercetările arată că atât copiii cât și tinerii cu apnee în somn au o scădere mai mică a tensiunii arteriale în timp ce dorm, ceea ce poate indica o reglare anormală a tensiunii arteriale. În studiile efectuate la adulți, acest aspect este asociat cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare.

Copiilor cu apnee în somn ar trebui să li se măsoare tensiunea arterială

Declarația sugerează că și copiilor, și adolescenților cu apnee e indicat să li se măsoare tensiunea arterială pe o perioadă completă de 24 de ore pentru a capta măsurătorile de veghe și somn, având în vedere probabilitatea unei tensiuni arteriale mai mari pe timp de noapte.

Sindromul metabolic este o altă îngrijorare pentru copiii cu apnee chiar într-o formă mai ușoară (mai puține de două episoade de pauze de respirație pe oră). Acest sindrom include un grup de factori, cum ar fi niveluri ridicate de insulină și trigliceride, tensiune arterială crescută și niveluri scăzute de lipoproteine de înaltă densitate (HDL sau colesterolul „bun”).

Presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP), un tratament pentru apneea obstructivă în somn, poate scădea semnificativ nivelul trigliceridelor și poate îmbunătăți nivelul HDL-ului. Tratarea apneei poate îmbunătăți, de asemenea, factorii sindromului metabolic, cel puțin pe termen scurt. Cu toate acestea, starea de obezitate poate fi principalul motiv pentru unii factori metabolici, cum ar fi controlul slab al insulinei.

Potrivit autorilor declarației, obezitatea este un factor de risc semnificativ pentru tulburările de somn și apneea obstructivă în somn, iar severitatea apneei în somn poate fi îmbunătățită prin intervenții de scădere în greutate, care apoi îmbunătățesc factorii sindromului metabolic, cum ar fi sensibilitatea la insulină.

Oamenii de știință afirmă că e nevoie să se crească gradul de conștientizare cu privire la modul în care prevalența în creștere a obezității poate avea un impact asupra calității somnului la copii și tineri, iar respirația tulburată în timpul somnului să fie recunoscută ca fiind un aspect care ar putea contribui la riscurile de hipertensiune arterială și, ulterior, de boli cardiovasculare.

Declarația subliniază, de asemenea, existența unor cercetări care sugerează un risc de hipertensiune pulmonară la copiii și adolescenții care au apnee obsetructivă în somn într-o formă severă și pe termen lung. În plus, comitetul de redactare identifică necesitatea unor studii suplimentare despre riscul bolilor cardiovasculare asociate cu apneea obstructivă în somn în copilărie, care să includă monitorizarea tensiunii arteriale pentru 24 de ore și măsuri ale factorilor sindromului metabolic.

E indicat ca părinții care observă simptome de apnee în somn la copii să îi ducă la un consult la medicul pediatru sau la medicul de familie, pentru a li se recomanda intervențiile potrivite pentru sănătate.