Studiu: Bufeuri intense la menopauză, risc crescut de boli de inimă

Bufeurile și transpirația nocturnă se numără printre numeroasele simptome ale menopauzei. Acestea trebuie luate în serios, deoarece, după cum afirmă un studiu recent, cresc riscul dezvoltării unor boli cardiovasculare.

Menopauza este acea perioadă din viața femeilor marcată de încetarea ovulației și dispariția menstruației, precedată de o fază de perimenopauză. Acest lucru este însoțit frecvent de simptome legate de modificările hormonale asociate cu încetarea funcției ovariene, a căror intensitate variază în rândul femeilor, scrie doc.ro.

Deși sunt femei care nu se confruntă cu aceste neplăceri, autoritățile sanitare specifică faptul că bufeurile și transpirațiile nocturne sunt prezente la opt din zece femei aflate la menopauză. Aceste manifestări duc la o senzație bruscă de căldură în tot corpul, urmată de roșeață în special în zona feței și gâtului, transpirație și chiar frisoane.

Cu toate acestea, din punct de vedere cardiovascular, menopauza este o perioadă în care sănătatea generală trebuie ținută sub supravegere, deoarece femeile tind să crească în greutate, să aibă un exces de colesterol rău și chiar să dezvolte diabet de tip 2. Toți acești factori duc la creșterea plăcii de aterom din artere și, prin urmare, riscul bolilor cardiovasculare crește.

Acest nou studiu constată că femeile care au bufeuri și transpirații nocturne în timpul menopauzei, cunoscute și sub denumirea de tulburări sau simptome vasomotorii, sunt cu 70% mai susceptibile să dezvolte boli de inimă, angină pectorală și accident vascular cerebral.

Gravitatea simptomelor este mai importantă decât durata lor

Oamenii de știință spun că, până în prezent, nu se știa dacă simptomele vasomotorii erau asociate cu boli cardiovasculare, dar se pare că acest lucru este adevărat. Simptomele vasomotorii înainte de menopauză cresc cu 40% riscul de evenimente cardiovasculare.

De asemenea, cercetătorii au constatat că riscul de evenimente cardiovasculare a fost legat mai mult de gravitatea bufeurilor și a transpirațiilor nocturne decât de frecvența sau durata acestora. Femeile afectate grav au un risc de două ori mai mare să experimenteze un eveniment cardiovascular non-fatal în comparație cu cele fără niciun simptom.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au utilizat datele de la InterLACE, o colaborare majoră în care au fost incluse 25 de studii, care au implicat peste 500.000 de femei din întreaga lume. Ei au analizat frecvența simptomelor (niciodată, rar, uneori și des), severitatea (niciodată, ușoară, moderată și severă) și timpul de debut precoce sau târziu al simptomelor (înainte sau după vârsta menopauzei) și au încercat să afle dacă acestea au fost asociate cu apariția mai frecventă a evenimentelor cardiovasculare.

Autorii studiului au descoperit, de asemenea, că femeile care au raportat atât bufeuri puternice, cât și transpirații abundente pe timpul nopții aveau un risc mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare decât cele care aveau doar unul sau celălalt dintre aceste simptome.

Echipa de cercetare consideră că aceste rezultate pot avea implicații clinice importante. Această cercetare ajută la identificarea femeilor care prezintă un risc mai mare de a dezvolta evenimente cardiovasculare și care pot avea nevoie de monitorizare medicală atentă. În prezent, această vulnerabilitate cardiacă a femeilor la menopauză este subestimată.

Un sondaj realizat în 2018 a relevat faptul că menopauza alimentează percepții contrastante: 46% dintre femeile chestionate consideră că această „etapă a vieții” feminine este mai expusă riscurilor, în timp ce 44% consideră că nu are niciun impact asupra sănătății generale.

Ca la orice vârstă, și la menopauză se recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos pentru a preveni bolile cardiovasculare: o dietă echilibrată, care pune accentul pe legume și fructe, renunțarea la fumat și o activitate fizică regulată sunt esențiale după menopauză.

Experții în sănătate recomandă, de asemenea, ca femeile la menopauză să meargă anual la un consult medical unde să li se evalueze tensiunea arterială, greutatea și înălțimea. Și suplimentele alimentare cu ulei de pește de mare adâncime ar putea să-ți fie utile în perioada de premenopauză și menopauză.

Cum gestionezi simptomele menopauzei

Dacă te confrunți cu bufeuri și transpirații nocturne ca urmare a menopauzei, uneori îți pot fi utile măsuri simple, cum ar fi:

purtarea hainelor subțiri

păstrarea dormitorului cât mai rece pe timpul nopții

dușuri cu apă aproape rece și consumul de apă și ceai de plante rece

gestionarea nivelului de stres, prin activități relaxante, meditație și odihnă suficientă

evitarea potențialilor factori declanșatori, cum ar fi mâncarea prea picantă și prea fierbinte, cofeina, fumatul și excesul de alcool

un program regulat de exerciții fizice, precum și reglarea greutății corporale în caz de kilograme în plus.

Dacă înroșirea și transpirațiile sunt frecvente sau severe, medicul îți poate sugera să începi o terapie hormonală, sub formă de tablete, plasturi, gel sau implanturi. Aceasta poate fi de două feluri: terapie hormonală combinată (estrogen cu progesteron) sau terapie doar cu estrogen (pentru femeile care au trecut printr-o histerectomie, operație în urma căreia li s-a îndepărtat uterul). Terapia hormonală este eficientă împotriva simptomelor vasomotorii, dar poate da unele reacții adverse, precum sensibilitatea sânilor, durerile de cap, sângerarea vaginală sau poate duce chiar la formarea unor cheaguri de sânge sau la dezvoltarea cancerului de sân.

Dacă terapia hormonală nu este potrivită pentru tine sau nu ești de acord cu un astfel de tratament, medicul îți poate recomanda alte medicamente care să te ajute, cum ar fi clonidina (un medicament pentru hipertensiunea arterială ) sau anumite antidepresive. Aceste medicamente pot provoca și ele reacții adverse neplăcute, de aceea este important să discuți riscurile și beneficiile cu medicul înainte de începerea tratamentului.

În cazul în care vaginul devine uscat, dureros și apar mâncărimi ca urmare a instalării menopauzei, medicul îți poate prescrie un tratamentul cu estrogen, care să fie introdus direct în vagin sub formă de cremă, ovul sau pesar vaginal. De obicei, va trebui să utilizezi estrogenul vaginal pe termen lung, deoarece simptomele vor reveni dacă tratamentul este oprit. Cu toate acestea, efectele secundare ale tratamentului sunt foarte rare.

Poți utiliza, de asemenea, în zona vaginală, substanțe cu efect hidratant, cum sunt ovulele cu ulei de gălbenele, extract de aleo vera și acid hialuronic sau lubrifianții, în plus față de estrogenul vaginal sau în locul lui.