Studiu CE: România a pierdut 6,5 miliarde euro în 2018 din neîncasarea unor venituri reprezentând TVA

România a pierdut 6,595 miliarde euro în 2018 din neîncasarea unor venituri reprezentând taxa pe valoarea adaugată (TVA), potrivit unui studiu privind deficitul de încasare a TVA publicat de Comisia Europeană, scrie Agerpres.

Ca şi în 2017, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 33,8% din veniturile din această taxă preconizate nefiind încasate în 2018. România este urmată de Grecia (30,1%) şi Lituania (25,9%). Cele mai mici deficite erau în Suedia (0,7%), Croaţia (3,5%) şi Finlanda (3,6%.

În termeni absoluţi, cel mai mare deficit de încasare a TVA a fost înregistrat în Italia (35,4 miliarde euro), Marea Britanie (23,5 miliarde euro) şi Germania (22 de miliarde euro).

La nivelul blocului comunitar, ţările din UE au pierdut 140 de miliarde euro în 2018, prin neîncasarea unor venituri reprezentând taxa pe valoarea adaugată (TVA). În termeni nominali, în 2018 deficitul total de TVA din UE a scăzut uşor, cu aproape un miliard de euro până la 140,04 miliarde de euro, încetinind de la o scădere de 2,9 miliarde de euro în 2017. Această tendinţă descendentă ar urma să continue pentru încă un an, deşi pandemia va inversa probabil tendinţa pozitivă.

Aşa-numitul "deficit de încasare a TVA", diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată, a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

Totuşi, estimările pentru 2020 indică o inversare a acestei tendinţe, cu o pierdere potenţială de 164 de miliarde euro, în urma efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei.

În 2018, performanţele individuale ale statelor membre încă au variat semnificativ. În jumătate din statele membre UE s-a înregistrat un deficit peste media de 9,2%, deşi 21 de ţări au raportat scăderi faţă de 2017, cele mai importante în Ungaria (minus 5,1%), Letonia (minus 4,4%) şi Polonia (minus 4,3%). Cea mai mare creştere a fost în Luxemburg (2,5%), urmată de creşteri marginale în Lituania (0,8%) şi Austria (0,5%).