SUA și Rusia se opun reglementării armelor autonome bazate pe inteligență artificială. Discuții decisive la ONU
SUA și Rusia se opun reglementării armelor autonome bazate pe inteligență artificială. Discuții decisive la ONU
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestStatele Unite şi Rusia, mari producători de arme, ar urma să se opună oricăror iniţiative menite să impună restricţii legale asupra utilizării armelor autonome, în contextul în care discuţiile pe această temă încep săptămâna aceasta la Geneva.
Dezvoltarea inteligenţei artificiale a stimulat progresul în domeniul dronelor, roboţilor, tancurilor, submarinelor şi al altor echipamente militare capabile să ucidă fără intervenţia umană. Armele semiautonome, asistate de AI, au fost deja utilizate în Ucraina, Sudan şi Orientul Mijlociu, în ciuda preocupărilor de natură etică.
Marile puteri se opun restricțiilor, în timp ce ONU avertizează asupra riscurilor armelor autonome
O reuniune organizată de Naţiunile Unite ar trebui să permită luarea unei decizii cu privire la oportunitatea demarării unor negocieri în vederea încheierii unui acord cu caracter juridic obligatoriu privind interdicţiile şi reglementările referitoare la sistemele de arme autonome letale (LAWS).
Însă, în timp ce majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenţiei privind anumite arme convenţionale (CCCW) susţin această iniţiativă, marile puteri militare, printre care Statele Unite, Rusia şi Israel, se opun acesteia, susţinând că dreptul umanitar existent este suficient.
Liderii ONU şi ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, precum şi Papa, au avertizat cu toţii asupra pericolelor legate de armele autonome şi s-au pronunţat în favoarea unei reglementări.
,,Nu ar trebui să lăsăm niciodată maşinile să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu paşi mari", a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch, care pledează pentru măsuri ferme în ceea ce priveşte utilizarea armelor autonome.
Doi diplomaţi au declarat că discuţiile se anunţă dificile. Totuşi, au adăugat aceştia, statele ar putea găsi un teren comun pentru a ajunge la un compromis până la sfârşitul săptămânii. Toate opţiunile sunt pe masă, a precizat unul dintre ei: un acord cu caracter juridic obligatoriu, unul fără caracter obligatoriu sau un acord hibrid care să le combine pe ambele.
Riscul de eroare
Unii activişti denunţă faptul că sistemele de arme autonome pot avea un comportament imprevizibil, ceea ce sporeşte riscul unor erori fatale. Anna Hehir, responsabilă cu guvernanţa AI militară în cadrul think tank-ului Future of Life Institute, cu sediul în Statele Unite, a declarat că sistemele LAWS nu mai ţin de domeniul science-fiction, citând informaţii din presă conform cărora în Ucraina au fost utilizate sisteme complet autonome.
Statele Unite preferă liniile directoare în locul unor norme obligatorii privind armele autonome (LAWS), susţinând că dreptul internaţional oferă deja un cadru care reglementează desfăşurarea războiului. Acestea au propus un mandat de cinci ani pentru desfăşurarea negocierilor în vederea unui acord fără caracter obligatoriu. Crucea Roşie consideră că dreptul umanitar nu abordează în mod suficient riscurile specifice legate de armele autonome.
Deşi Rusia nu şi-a făcut publică poziţia înaintea discuţiilor, aceasta s-a opus deja în trecut propunerilor de acord cu caracter juridic obligatoriu. Rusia intenţionează să împiedice Uniunea Europeană, care participă la negocieri în calitate de observator, să ia cuvântul, a declarat un înalt diplomat occidental.
Potrivit Annei Hehir, Statele Unite şi Rusia vor încerca probabil să dilueze orice acord, aşa cum au făcut-o în septembrie cu un text privind armele autonome şi potenţialul lor de a provoca daune. Marea Britanie, Germania şi Franţa propun negocieri privind un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, a declarat Verity Coyle, potrivit news.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
11° Constanța 




.jpeg_t.jpeg)


.jpeg_t.jpeg)










