SURSE! CCR ar putea anula primul tur al alegerilor prezidențiale

Potrivit unor surse judiciare, judecătorii CCR ar putea decide anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Judecătorii CCR ar fi cerut BEC  renumărarea tuturor voturilor de la primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică.

UPDATE 13:00 Potrivit unor surse, judecătorii CCR au respins, joi, una dintre cele două contestații depuse pentru anularea alegerilor prezidențiale de duminică. Curtea ar fi decis să respingă ca fiind tardivă sesizarea candidatului Sebastian Constantin Popescu, care contesta modul de desfășurare a campaniei lui Călin Georgescu. Pentru cea de a doua sesizare, depusă de Cristian Terheș, CCR a decis să amâne ședința pentru vineri, la ora 14. Judecătorii așteptă să vadă decizia CSAT și pe baza acesteia să primească documente lămuritoare. Terheș a contestat modul de numărare și votare.

UPDATE: A început ședința CCR în care sunt analizate cele două cereri depuse de doi candidați la președinție, respectiv Sebastian Constantin Popescu, din partea Partidului Noua Românie, și Cristian Vasile Terheș, susținut de PNCR, pentru anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.

Potrivit informaţiilor Antena3.ro, CCR nu va da o decizie de anulare a primului tur al prezidenţialelor înainte de votul de duminica viitoare pentru parlamentare.

Judecătorii CCR vor cere, joi, documente şi informaţii de la instituţiile statului, inclusiv de la CSAT. Apoi ar putea rămâne  „în pronunţare", până după alegerile parlamentare. Curtea Constituțională a României urmează să analizeze două cereri pentru anularea primului tur al alegerilor prezidemțiale 2024. Oficialii CCR au transmis că urmează să discute solicitările joi, la ora 11:00.

Cine a sesizat CCR?

Cele două cereri au fost depuse de doi candidați la președinție, respectiv Sebastian Constantin Popescu, din partea Partidului Noua Românie, și Cristian Vasile Terheș, susținut de PNCR.

Potrivit site-ului CCR, Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu au depus fiecare câte o solicitare având ca obiect "anulare alegeri prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024".

Asta înseamnă că în următoarea perioadă judecătorii de la Curtea Constituțională trebuie să analizeze argumentele pe care le-au adus cei doi în aceste contestații, pentru că legea este clară când vine vorba despre anularea votului, respectiv trebuie să fie aduse dovezi certe în ceea ce privește frauda sau alte nereguli care au influențat alegerile și care influențează și turul al 2-lea.

Potrivit legii, alegerile pot fi anulate în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, iar ordinea candidaților din al 2-lea tur să fie influențată.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că, în cazul în care există motive întemeiate, Curtea Constituțională poate anula primul tur al alegerilor prezidențiale.

Cele două cereri au fost înregistrate miercuri şi au fost trimise spre repartizare. În prezent europarlamentar, Cristian Terheş a candidat din partea Partidului Naţional Conservator Român şi a obţinut 95.782 voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, reprezentând 1,04%. De asemenea, Sebastian Constantin Popescu a candidat din partea Partidului Noua Românie şi a fost votat de 14.683 de oameni, reprezentând 0,16% din totalul voturilor.

După soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor, CCR validează rezultatul din primul tur. Pe 29 noiembrie începe campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care are loc pe 8 decembrie.
Motivele invocate în contestații

În contestația depusă la CCR, Sebastian Constantin Popescu invocă următoarele motive:

„Rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România. S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România.”

„Rolul prevederilor legale cu privire la campania electorală este acela de a preveni orice imixtiune străină în alegerile interne ale României, ca să nu permită altui stat să finanțeze candidați independeți și/sau partide politice și prin intermediul lor să preia puterea în România. Or, prin nedeclararea sureselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România.

Un om care încalcă legile statului român, care acceptă finanțare și sprijin din afara României, un om care nu declară banii pe care-I primește în campania electorală prezidențială, un om care înșeală românii, NU POATE SĂ DEVINĂ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI”.

„Potrivit art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, toate cheltuielile de campanie trebuie declarate public și justificat, pentru a asigura transparența și corectitudinea competiției electorale. Candidatul Călin Georgescu a declarat cheltuieli zero, desi campania sa a implicat o prezență masivă pe rețelele de socializare, cu mii de videoclipuri și materiale distribuite. Distribuirea și producția acestor materiale implică costuri semnificative (echipamente, logistică, personal), imposibil de acoperit fără resurse financiare consistente. Prin urmare, discrepanța dintre activitatea vizibilă de campanie și lipsa cheltuielilor declarate reprezintă o încălcare gravă a normelor legale”.

„Campania candidatului Călin Georgescu a utilizat un stil aparent „amatoricesc” pentru a crea iluzia unei susțineri populare naturale de care s-ar bucura candidatul la prezidențiale, însoțite de mii de comentarii pe toate transmisiile live și videoclipurile postate, comentarii generate cu inteligența artificală, care să inducă în rândul românilor cu drept de vot, că el are parte de o susținere masivă din parea electoratului.

Aceste tehnici include: Videoclipuri și postări realizate într-un stil deliberat modest, pentru a simula autenticitatea și spontaneitatea fanilor. Rețele bine organizate de distribuire, care demonstrează o coordonare centralizată. Aceasta este în contradicție cu declarațiile financiare oficiale și cu caracterul pretins spontan al campaniei Această metodă reprezintă o formă de manipulare creând impresia că are parte de o megasusținere populară în rândul românilor, afectând percepția publicului și contravenind principiului transparenței în campaniile electorale”.