Ministrul Pîslaru a trimis o nouă formă secretă a legii salarizării la Comisia Europeană. Oficialii europeni nu ar fi de acord cu ea

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a trimis o nouă variantă a legii salarizării la Comisia Europeană, fără să aibă o discuție cu sindicatele sau cu liderii politici. De altfel, toți liderii de partide care au participat, săptămâna trecută, la discuțiile convocate de Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, au declarat că ei nu au văzut nicio formă a acestei legi, cea despre care se vorbește acum și care ar avea o anvelopă salarială de 12 miliarde de lei în plus față de actuala anvelopă salarială din salarizarea bugetară. Suma este mai mare cu 4 miliarde de lei decât prima variantă a proiectului de lege.

Dragoș Pîslaru

Ministrul Pîslaru a spus că până nu se vor finaliza discuțiile cu Comisia Europeană, nu se vor mai face declarații despre proiectul de lege care a generat atât de multe controverse și proteste din partea sindicatelor, scrie antena3.ro.

Pîslaru, spunea că are „grile de nerefuzat“ pentru Educație și Sănătate, însă aceste salarii nu au fost prezentate nici liderilor partidelor politice, nici sindicatelor. El ar fi trimis, potrivit unor surse, această lege la Comisia Europeană. Printr-o procedură tehnică, Executivul comunitar verifică ce s-a schimbat în lege. Potrivit regulamentului, România poate să se abată cu 5% de la ce a stabilit inițial cu oficialii de la Comisia Europeană. În momentul de față, vorbim despre un draft negociat cu Comisia Europeană care nu a fost prezentat public în detaliu.

Surse politice susțin că, potrivit unor informații primite de liderii partidelor, oficialii de la Bruxelles nu ar fi de acord cu varianta de lege propusă de Pîslaru.

Nicușor Dan i-a convocat, din nou, pe liderii PSD, PNL, UDMR și USR la Palatul Cotroceni, pentru ziua de joi, ca să discute proiectul. Partidele vor primi cel mai probabil mâine o formă pe care să o analizeze. Dacă există un consens politic pe marile axe ale legii proiectul va fi făcut public înainte ca el să fie depus în Parlament. Legea trebuie adoptată până la 31 august, pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR pentru acest jalon, în cazul în care el nu ar fi îndeplinit.

La negocierile se săptămâna trecută, Dragoș Pîslaru a fost întrebat de unde vor fi luați banii pentru acoperirea suplimentară a anvelopei salariale, adică 4 miliarde de lei. Surse participante la discuție au spus că Pîslaru ar fi avansat soluția mutării în acest buget a banilor alocați prin lege pentru ajutoarele acordate urmașilor prizonierilor de război, sumă care ar însemna aproximativ 3,7 miliarde de lei anual. Potrivit legii, urmașii foștilor deținuți politici primesc între 500 și 700 de lei ca indemnizație lunară.

Ideea lui Pîslaru nu a fost primită cu entuziasm de către liderii partidelor, care i-au sugerat să facă asta printr-un proiect de lege asumat în Parlament de PNL.

Bogdan Hossu

Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat că noua variantă a Legii salarizării ar fi trebuit discutată cu partenerii sociali: „Nu știm nimic. Probabil că nici ministrul de Finanțe din guvernul demis nu știe nimic. Practic, ar fi trebuit ca proiectul nou îmbunătățit, cum spune ministrul Muncii demis, să fie înaintat partenerilor sociali, pe de o parte, partidelor politice din coaliție, pe de altă parte. Constatăm încă o dată că mania secretomaniei și autoritarismului legat de faptul că: eu cunosc, e suficient, nu mai trebuie să știe nimeni, e o chestiune care caracterizează acest guvern demis și care, de fapt, tot timpul a făcut lucruri anormale“.

Rezultatul noii Legi a salarizării va fi conflicte sociale de stradă, a mai spus Bogdan Hossu: „Atât în domeniul învățământului, cât și în domeniul sănătății, ideea unor eșalonări în acordarea drepturilor salariale nu este acceptată, tocmai din cauza inflației, a insecurității că acest guvern demis va putea avea un cuvânt de spus în viitoarea coaliție sau viitoarea guvernare care va respecta angajamentele respective. Pe partea sindicală, probabilitatea de a fi acceptată noua formă, pe care nu o cunoaștem, este deosebit de mică. Rezultatul va fi conflicte sociale de stradă. Sperăm ca partidele din vechea coaliție să respecte angajamentele politice luate și mă refer în special la UDMR și la PSD, de a nu accepta trecerea la vot a unei legi care este discriminatorie pentru mare parte dintre salariații din Educație și Sănătate“.

Dacă proiectul de lege ajunge la Parlament cei din domeniul Sănătății repornesc greva generală, iar alte categorii din sectorul bugetar, în funcție de textul legii, vor acționa și ei în stradă, declanșând procedura pentru grevă generală, a mai spus Bogdan Hossu.