Țara unde oamenii au de ales între a muri de sete sau a bea apă cu petrol

În Sudanul de Sud lipsa apei potabile este o problemă majoră cu care se confruntă populația. Într-una dintre cele mai sărace țări din lume, apa din iazuri se amestecă cu petrolul și devine toxică pentru oamenii care o consumă.

Păstorii care scot apă tulbure dintr-un mic iaz din pajiștile Sudanului de Sud sunt conștienți de pericolele cu care se confruntă dacă o beau. „Apa este murdară pentru că locul ăsta are petrol – are substanțe chimice în ea”, spune unul dintre ei.

„Nu avem altă apă, murim de sete”

Nyatabah, o femeie din această comunitate care crește vaci în inima câmpurilor petroliere din Unity State, adaugă: „Dacă o bei, te face să gâfâi și să tusești. Știm că e apă proastă, dar nu avem alta, murim de sete”.

Un fost inginer petrolier, David Bojo Leju, a declarat pentru BBC că inundațiile din zonă au revărsat poluarea în sursele de apă. Părți mari ale statului au fost sub apă de câțiva ani după inundații fără precedent, despre care oamenii de știință spun că au fost agravate de schimbările climatice.

Bojo Leju spune că inundațiile sunt un „dezastru” și că poluarea de la instalațiile petroliere prost administrate este un „ucigaș tăcut” care se răspândește în tot statul. Sudanul de Sud este cea mai tânără țară din lume și una dintre cele mai sărace din lume, cu un guvern foarte dependent de veniturile din petrol.

În 2019, ploile extreme au adus un potop care a cuprins sate, pășuni și păduri. Au urmat an de an ploi intense. Apa s-a acumulat, prinsă pe solul argilos. În cel mai rău moment din 2022, două treimi din Unity State au fost scufundate în apă, conform Programului Alimentar Mondial al ONU (WFP) - chiar și acum, se spune că aproximativ 40% sunt încă sub apă.

Bojo Leju a lucrat timp de opt ani pentru consorțiul petrolier Greater Pioneer Operating Company (GPOC), un joint venture între companiile petroliere din Malaezia, India și China - cu guvernul Sudanului de Sud deținând 5%. După o ruptură majoră a conductei în urmă cu cinci ani, el a început să fotografieze și să filmeze bazine de apă uleioasă și grămezi de pământ înnegrit în locații din Unity State, inclusiv locuri de lângă Roriak, unde locuiesc ciobanii.

El spune că scurgerile de la puțurile și conductele de petrol au fost „o situație recurentă”. A încercat să-și expună îngrijorările managerilor companiei, dar spune că s-a făcut puțin și „nu a existat un plan de tratare a solului”.

Bojo Leju mai spune că „apa produsă” - apa eliberată din pământ atunci când se extrage petrolul și care conține adesea hidrocarburi și alți poluanți - nu a fost tratată corespunzător. Au existat raportări de conținut ridicat de ulei, peste standardele internaționale. „Și această apă este injectată înapoi în mediu”.

„Întrebarea este unde curge apa?” spune el. „Până la râu, până la sursa de apă unde beau oamenii, până la iazuri unde oamenii prind pește”. Bojo Leju explică că „unele dintre substanțele chimice petroliere s-au infiltrat” în apele subterane. „Pânza freatică este contaminată”, spune el.

Când au început ploile intense în 2019, s-au pus diguri de pământ în jurul petrolului deversat „dar nu a fost suficient pentru a rezista la volumul de apă”, adaugă el.

Chiar și fiartă „provoacă diaree și dureri abdominale”

În Roriak, nu există date disponibile despre calitatea apei pe care o beau păstorii, dar se tem că poluarea le îmbolnăvește vitele. Se spune că vițeii s-au născut fără capete sau fără membre.

Ministrul agriculturii dă vina pentru moartea a peste 100.000 de bovine în ultimii doi ani pe inundațiile combinate cu poluarea cu petrol. Într-o pădure din apropiere de Roriak, un grup de bărbați și femei taie copaci pentru foc.

Ei au mers opt ore pe drumuri de pământ flancate de apă de inundație pentru a ajunge în pădure. Ei spun că singura apă pe care o pot găsi aici este poluată. Chiar și fiartă „provoacă diaree și dureri abdominale”, spune o femeie, Nyakal, potrivit antena3.ro.