Taxa de succesiune 2026. Cum se împarte o moştenire şi cât încasează notarul
Taxa de succesiune 2026. Cum se împarte o moştenire şi cât încasează notarul
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestÎn 2026, procedura de succesiune în România rămâne o etapă obligatorie pentru orice moștenitor care vrea să intre în legalitate cu bunurile unei persoane decedate. Succesiunea este procesul legal prin care moștenitorii dobândesc bunurile (imobile, mobile, conturi, valori) lăsate de o persoană după deces, fie pe cale legală, fie prin testament.
Succesiune 2026. Moartea Rodicăi Stănoiu şi tot scandalul din jurul moştenirii a relansat în spaţiul public discuţiile despre testamente şi moştenitori de drept. După moartea unei persoane, patrimoniul acesteia nu rămâne fără titular, ci este transmis moștenitorilor conform legislației în vigoare sau dispozițiilor testamentare. Succesiunea reprezintă totalitatea operațiunilor juridice prin care bunurile, drepturile și obligațiile unei persoane decedate trec către moștenitorii săi. Acest proces este reglementat în principal de Codul Civil și de norme notariale specifice, iar în lipsa unui testament se aplică regulile moștenirii legale.
Legea nu impune obligația de a moșteni
Procedura prin care se stabilește cine are dreptul să moștenească și ce parte din avere revine fiecăruia este cunoscută sub denumirea de dezbatere succesorală. În anul 2026, regulile privind moștenirea legală continuă să fie reglementate de Codul civil, iar înțelegerea cotelor succesorale rămâne esențială pentru evitarea conflictelor între rude.
Legea nu impune obligația de a moșteni, astfel că fiecare persoană cu vocație succesorală poate alege între acceptare și renunțare. Ultima etapă este partajul succesoral. Atunci când există mai mulți moștenitori, bunurile rămân inițial în coproprietate. Partajul reprezintă procedura prin care această stare încetează, fie prin acordul părților, fie printr-o hotărâre judecătorească atunci când nu se poate ajunge la o înțelegere.
În urma partajului, fiecare moștenitor primește bunuri sau valori determinate, în proprietate exclusivă. Stabilirea cotelor succesorale depinde de rudele aflate în viață la data decesului. Un caz frecvent este cel în care defunctul era căsătorit și avea copii. În această situație, soțul supraviețuitor primește o cotă de un sfert din masa succesorală, iar restul este împărțit în mod egal între descendenți. Dacă unul dintre copii a murit anterior, partea sa este preluată de propriii descendenți.
Testamentul poate modifica distribuirea bunurilor, însă doar în limitele permise de lege. Anumiți moștenitori beneficiază de o rezervă succesorală, iar dacă aceasta este afectată prin donații sau dispoziții testamentare, pot solicita reducerea liberalităților considerate excesive. Conform Codului civil, copiii moștenesc ¾ (75%) din averea defunctului. Indiferent câți copii au existat, ei împart această cotă în mod egal.
Dacă a existat un singur copil, acesta primește întreaga cotă de 75%. Dacă au existat cinci copii, procentul se împarte egal, fiecare primind câte 15%. Aceasta reprezintă regula de bază în absența unor situații particulare precum testamente, dezmoșteniri sau reprezentare succesorală, aspecte care nu sunt analizate în acest caz.
Succesiune 2026. Ce este, de fapt, moștenirea
Moștenirea reprezintă totalitatea bunurilor pe care defunctul le deținea la momentul decesului. Aceasta include atât bunurile proprii, cât și bunurile aflate în coproprietate.
Baza legală se regăsește în art. 975 Cod civil – Dreptul de moștenire al descendenților. Printre prevederile esențiale se numără:
„Descendenţii sunt copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit.”
„Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase.”
„În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire.” „Moştenirea […] se împarte între aceştia în mod egal.”
Succesiune 2025. Termenul de succesiune se referă la transmiterea bunurilor unei persoane prin moștenire, care se stabilește fie conform legii, fie prin testament. Aceasta reprezintă modalitatea prin care rudele unei persoane pot beneficia de bunurile rămase după decesul acesteia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
11.3° Constanța 














