Taxa pe cifra de afaceri amenință companiile din Constanța: antreprenorii locali vor trebui să se împrumute ca să plătească statului

În timp ce Guvernul propune un nou pachet fiscal menționat drept echitabil, realitatea din orașul Constanța arată contrariul. Pentru numeroase firme românești locale, impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) devine împovărătoare – atât de mare, încât mulți ajung să apeleze la credite bancare doar pentru a-l putea plăti, chiar și atunci când abia se mențin pe linia de plutire.

Logistica este una dintre principalele ramuri ale economiei locale constănțene

Antreprenorii constănțeni, prinși între taxe și supraviețuire

Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus în 2023 și se aplică firmelor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Spre deosebire de impozitul pe profit, pentru care statul solicită o cotă de 16% doar dacă firma generează câștiguri, IMCA se aplică direct asupra încasărilor totale, indiferent dacă firma are profit sau pierdere.

În contextul Constanței, oraș cu o activitate economică intensă în domenii precum port, logistică, comerț și turism, efectele sunt imediate și dureroase. Companiile românești care activează în distribuție, logistică sau comerț au marje de profit foarte mici, situate între 0,7% și 3,5%, conform cifrelor oferite de Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR). Astfel, o impozitare aplicată pe cifră de afaceri înseamnă scăderea directă a fondurilor disponibile pentru investiții sau operațiuni, în special la firmele care lucrează pe volum, nu pe adaos de preț.

Comerțul este un alt contributor major la economia locală, dar mall-urile sunt ocupate preponderent de companii din afara țării

La nivelul comunității de afaceri din Constanța, situația este deja cronică. Distribuitori locali, companii logistice care operează în proximitatea portului și comercianți care deservesc piața regională se văd nevoiți să apeleze la împrumuturi bancare, nu pentru a se dezvolta, ci doar pentru a se menține în activitate și a face rost de lichidități pentru plata taxelor. În același timp, marile multinaționale, care odată aveau activ în Constanța, beneficiază de un tratament fiscal preferențial: Guvernul tocmai a decis eliminarea IMCA pentru ele, impunându-le în schimb o taxă pe cheltuieli considerate “sensibile”—management, consultanță sau plăți legate de proprietate intelectuală. Această mutare fiscală creează un dezechilibru grav: firmele românești continuă să suporte un impozit acaparant, în timp ce cele cu structuri fiscale sofisticate scapă de o povară semnificativă.

Turismul a fost un aspect cheie al economiei locale de câteva decenii, dar în prezent declinul gradual indică o direcție către colaps în următorii ani

Multinaționalele rezistă, IMM-urile românești se sufocă

Ironia situației este că, în percepția publică, această taxă a fost promovată drept o măsură de echilibrare a pieței, menită să limiteze expansiunea necontrolată a marilor multinaționale și să reducă beneficiile fiscale de care acestea se bucură de ani de zile în România. Însă, în realitate, giganții economici, având profituri uriașe și acces la resurse financiare solide, își pot permite să absoarbă cheltuielile suplimentare sau, în cazuri extreme, să își mute operațiunile în alte țări mai prietenoase fiscal.

În ciuda tentativei de revitalizare a centrului Constanței, multe magazine mici s-au închis și se închid în continuare

Paradoxul devine însă evident atunci când ne uităm la realitate: multinaționalele au resurse financiare uriașe, pot suporta mai ușor cheltuielile suplimentare generate de taxare și, în cazuri extreme, își pot muta rapid operațiunile în țări cu regim fiscal mai avantajos. În schimb, cele care ajung să fie sufocate de această măsură sunt întreprinderile mici și mijlocii românești, care nu beneficiază de marje de profit mari și care se trezesc obligate să aleagă între supraviețuire și faliment. În Constanța, unde mediul de afaceri se bazează pe companii locale ce rulează volume mari, dar cu câștiguri mici, efectele sunt devastatoare.

Multe zone din Constanța sunt deja în paragină din cauza abandonului comercianților. Imagine: Piața Griviței

Din perspectiva macroeconomică, Guvernul estimează un impact bugetar pozitiv: pachetul fiscal aduce aproximativ 3,7 miliarde de lei la buget, iar totalul măsurilor fiscale din 2025 ar urma să genereze aproape 7 miliarde de lei. Dar pentru antreprenorii locali din Constanța, această realitate fiscală echivalează cu o dilemă economică. Ei sunt nevoiți să reducă sau să amâne investițiile pentru a suporta un cost care nu reflectă profitabilitatea reală. Bunăstarea afacerilor locale devine dependentă de ajutorul băncilor, întrucât acestea devin mai curând facilitatori de supraviețuire decât parteneri de dezvoltare. În competiția tot mai acerbă cu multinaționalele, firmele cu capital românesc pornesc cu un handicap major: lipsa unor stimulente fiscale.

Multe din galeriile comerciale din oraș fie au fost semi-abandonate, fie au fost demolate. Imagine: Piața Tomis III

Reprezentanții ACDBR au atras atenția că impozitul pe cifra de afaceri a fost doar un „experiment fiscal de doi ani” care nu și-a atins scopul și a produs mai mult rău decât bine. În absența unui dialog real și a unei ajustări a cadrului fiscal, unele firme cu tradiție de zeci de ani riscă să își închidă porțile. În Constanța, vocile antreprenorilor confirmă această realitate dură: „E dificil să investești în dezvoltare atunci când plătești taxe chiar și atunci când ai profit. Nu este firesc ca o firmă locală să fie penalizată doar pentru că vinde mult, dar cu un adaos mic”, a spus un distribuitor din zona portuară.

Companiile de logistică și comerț portuar domină economia locală în continuare

Soluțiile propuse de specialiștii în fiscalitate includ scutiri sau cote reduse pentru IMM-urile locale, în special cele active în logistică și comerț; stimulente pentru reinvestirea profitului în loc de taxarea cifrei de afaceri; și un cadru fiscal predictibil, care să lase flexibilitate antreprenorilor în a planifica și a investi. Constanța, având o economie locală structurată pe port, turism și comerț, are nevoie stringentă de un tratament fiscal echilibrat — altfel, firmele care contribuie cel mai mult la dinamica orașului riscă să piardă lupta cu taxele.

Companiile cu cel mai mare capital sunt în mod ironic cele care vor supraviețui impozitului minim pe cifra de afaceri dacă va rămâne în pachetul II de reforme

Impozitul pe cifra de afaceri, introdus inițial cu promisiunea de a genera resurse la buget și de a tempera marile corporații, a realimentat ofensiva fiscală împotriva antreprenorilor români. În Constanța, firmele locale se străduiesc să supraviețuiască, împrumutându-se pentru a plăti statul, în timp ce competiția devine tot mai inegală. Dacă autoritățile nu vor calibra măsurile fiscale, vom pierde nu doar firme, ci pilonii economiei locale.