Tensiunile geopolitice şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare, motive de îngrijorare pentru mediul de afaceri internaţional

Tensiunile geopolitice, întreruperea lanţurilor de aprovizionare, accesul la materii prime şi securitatea energetică sunt principalele motive de îngrijorare pentru mediul de afaceri internaţional în 2024, arată un sondaj realizat de către Asociaţia Camerelor de Comerţ Europene (Eurochambers), la care a contribuit inclusiv Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Sondajul se bazează pe răspunsurile organizaţiilor de reprezentare a mediului de afaceri din state ale căror economii însumează aproximativ 70% din totalul Produsului Intern Brut (PIB) global.

"Pentru al doilea an consecutiv, instabilitatea cauzată de tensiunile geopolitice continuă să cântărească cel mai mult asupra perspectivelor economice globale, ca cea mai mare provocare pentru mediul de afaceri. Conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu dar şi faptul că 2024 este un an electoral pentru 76 de state au contribuit semnificativ în răspunsurile date de organizaţiile participante la sondaj", se arată într-un comunicat la CCIR, transmis AGERPRES.

De asemenea, problemele lanţului de aprovizionare au crescut de la a fi a patra cea mai importantă provocare anul trecut, la a doua cea mai mare provocare cu care se confruntă economia globală în 2024.

Referitor la prognozele de creştere, sondajul GES2024 indică faptul că economiile dezvoltate, precum cele din Uniunea Europeană (UE), Statele Unite ale Americii (SUA) şi Marea Britanie, vor avea o rată de creştere moderată, puţin sub estimările Fondului Monetar Internaţional (FMI). Astfel, pentru UE sondajul prognozează 1,25% creştere economică (faţă de 1,4 FMI), pentru SUA 1,3% (faţă de 1,5% FMI), iar pentru Marea Britanie - 0,4% (faţă de 0,6% FMI).

În schimb, statele aparţinând Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est 5 (ASEAN 5), Turcia, statele din zona Golfului Persic şi cele din regiunea Asia-Pacific, vor înregistra o creştere economică mai mare decât estimările Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Studiul mai indică şi o creştere a fluxurilor de investiţii străine directe (ISD), în SUA şi China, în timp ce pentru Europa, se apreciază că nivelul acestora va rămâne constant, potrivit agerpres.ro.