Terenul pe care va fi construit viitorul sediu al DNA, înghițit de buruieni și invadat de șobolani. Video

Din 2006, procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța și-au desfășurat activitatea în sediul din municipiul Constanța, strada Ion Corvin, nr. 7. În octombrie 2024, s-a mutat  în clădirea în care a funcționat hotelul Dali, amplasat pe strada Smârdan numărul 6, însă nici spațiul de aici nu este suficient, structura teritorială confruntându-se, în continuare, cu un deficit major în ceea ce privește spațiul necesar unei bune desfășurări a activității. În viitorul apropiat, DNA se va muta din nou, în propriul sediu, într-o clădire ce va fi construită de la 0, pe un teren de pe strada Griviței. Pe acest teren a funcționat fostul sediul al Societăţii de Transporturi Constanţa, un loc de glorie al Tomisului devenit ruină. Aici s-a scris istorie, la propriu, fiind clădirea unde s-a realizat primul hidroavion din România. 

Se vorbește de câțiva ani de un nou sediu al DNA Constanța, structură care și-a desfășurat activitatea pe strada Ion Corvin, nr. 7. În octombrie 2024, s-a mutat  în clădirea în care a funcționat hotelul Dali, amplasat pe strada Smârdan, numărul 6, însă problema deficitului de spațiu încă persistă. 

DNA Constanța

Soluția pentru rezolvarea situației locative a Serviciului teritorial Constanța din cadrul Direcției Naționale Anticorupție constă în construirea, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții din subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a unui sediu adecvat acestei structuri teritoriale. Cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța au fost derulate demersuri pentru identificarea unei suprafețe de teren care să constituie amplasamentul noului obiectiv de investiții.

Ca urmare a acestor demersuri a fost identificat imobilul – teren cu suprafața de 933 mp, înscris în CF 257145, situat în Municipiul Constanța, Str. Griviței Nr. 44, colț cu strada Olteniei, în fostul sediu al Societății de Transporturi Constanța. Prin adresa nr. R53137/13.03.2024, Primăria Municipiului Constanța a formulat acordul de principiu privind transmiterea acestui teren din domeniul privat al Municipiului Constanța în domeniul privat al statului, în vederea construirii unui sediu pentru Serviciul teritorial Constanța din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Ca urmare a acordului de principiu formulat de către Primăria Orașului Constanța, prin adresa nr. 439/C/14.03.2024, Direcția Națională Anticorupție a solicitat Ministerului Justiției acordarea sprijinului instituțional, prin inițierea demersurilor necesare pentru preluarea acestui teren.

Video 1:

În consecință, Ministerul Justiției a inițiat, iar Executivul, în ședința din 18 iunie 2025, a aprobat proiectul de Hotărâre de Guvern pentru transmiterea unui imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Public pentru Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Constanța

Clădirea a schimbat mai mulţi proprietari, găzduind o țesătorie şi un cămin de fete. Sunt zeci de ani de când imobilul a fost lăsat la mila sorţii, pentru că fostul proprietar al clădirii care a funcționat pe teren nu s-a preocupat deloc de reabilitarea imobilului și îngrădirea spațiului. În trecut, printr-o hotărâre a Consiliului Local s-a dispus supraimpozitarea clădirii cu 500%, ca urmare a acestui fapt, dar atitudinea proprietarilor a rămas neschimbată, chiar şi în urma impozitării, iar imobilul care trebuia, poate, să fie un monument istoric, continuă să fie un focar de infecţie care repugnă trecătorilor.

Istorie îngropată în gunoaie...

Ani la rândul, prin clădirea respectivă s-au perindat mai multe familii de romi, de oameni ai străzii, până când imobilul s-a prăbușit, pe bucăți.

Astăzi, imaginea este de-a dreptul sinistră. Un vecin care locuiește vizavi de terenul cu pricina ne-a făcut o trecere în revistă a istoriei terenului și a construcției care a fost ridicată pe acest teren. Iar alți riverani s-au plâns de faptul că terenul e invadat de șobolani care și-au făcut loc și în curțile vecine. 

Video 2:

Fostul proprietar a făcut parte din gruparea celebrului Fatih Kesser şi a fost judecat inclusiv în faimosul dosar Nitramonia

Patronul firmei falimentare este cetăţeanul turc Halil Arikan, care a avut „domiciliul”, la un moment dat, și pe la Penitenciarul Jilava. Halil Arikan a făcut parte din gruparea coordonată de Fatih Kesser, cea care a devalizat, printre altele, combinatul Nitramonia, cu un prejudiciu adus statului român de 18,9 miliarde lei. Turcul a folosit inclusiv imobilul de pe Griviţei nr. 44 în afacerile sale ilegale cu Fatih Kesser, prin intermediul altor două firme pe care le controlează Esence Ays Grup SRL şi Kirvem Impex SRL, ambele din Bucureşti.

Cristi Borcea

În mai 2017, Judecătoria Sectorului 4 a aprobat cererea de eliberare condiţionată depusă de Halil Arikan, condamnat în 2015 la 9 ani de închisoare. Halil Arikan a fost coleg de celulă cu Cristi Borcea, la Jilava, iar între ei s-a legat o frumoasă poveste de afecţiune. Borcea a „muncit” câte 5 zile pe săptămână la una din firmele turcului, iar acestea i-au oferit fostului finanţator al lui Dinamo o „vacanţă“ de sărbători, când a fost eliberat pentru mai multe zile, ca să-şi petreacă în familie Crăciunul.

Istoria hidroaviației româneşti a început la Constanța

Imobilul unde s-a scris o pagină importantă din istoria hidroaviaţiei româneşti, la Constanța, nu mai aminteşte cu nimic de fabrica unde, în anul 1925, a fost construit primul hidroavion românesc, „GETTA”, de către inginerul Radu A. Stoika, diplomat în construcții aeronautice și navale la Paris, director al Societății de Transport Constanța (STC). Hidroavionul Getta (primul de invenţie şi construcţie exclusiv românească) avea 10,5 metri lungime, o anvergură de 16 metri, atingea altitudinea maximă de 4000 de metri, putea zbura independent timp de opt ore şi prindea o viteză maximă de 160 de kilometri/h. Pe 14 octombrie 1925, Getta 1 repeta zborul, de data aceasta în prezenţa viitorului rege Carol al II-lea. Biplan din clasa „Haute mer“, cu motor Hiero 200 HP şi elice propulsivă, construit ţinându-se seama şi de capricioasa Mare Neagră, hidroavionul Getta urma să fie folosit şi ca aparat de observare şi recunoaştere şi pentru transport uman, ba chiar, cu o uşoară transformare, ar fi putut deveni şi aparat pentru transport bombe (avea deja instalate trei mitraliere).

Hidroavionul lui Radu A. Stoika

Din păcate, în ciuda succesului iniţial, soarta lui Getta1 a fost vitregă. Comanda de trei noi aparate nu a fost niciodată onorată de către stat, firma STS nu a putut suporta cheltuielile existente deja, iar la 5 ani după celebra lansare de la Constanţa, angajaţii STS-ului falimentar îi făceau deja hidroavionului o înmormântare simbolică, cu o caravană funerară în centrul căreia se afla macheta aparatului. 

După ce fabrica a fost închisă, după 1989, un investitor italian a amenajat în incintă o fabrică de încălțăminte sportivă și blugi. Apoi, clădirea a intrat în paragină, fiind invadată de boschetari. În timp, clădirea s-a dărâmat, bucată cu bucată iar imaginile de mai sus ne arată ce găsim astăzi pe locul în care acum mai bine de nouă decenii se construia primul hidroavion din România…