Test de istorie cu Sorin Colesniuc: despre tratatul de la San Stefano şi despre Trianon

Concursul pentru postul de manager al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (MINAC) a fost adjudecat de fostul director al muzeului de la Mangalia, Sorin Marcel Colesniuc. Momentan, nu au fost formulate contestaţii, însă termenul de 5 zile în care pot fi depuse acestea încă nu a expirat. După ce se încheie şi acest termen, dacă nu există contestaţii pe procedura de organizare a concursului, în termen de 30 de zile Colesniuc semnează contractul de mandat.

Între timp, chestionat de Replica de Constanţa dacă are în plan evenimente, având în vedere anul în care ne aflăm, Colesniuc a răspuns: „Desigur. Este anul centenarului, Unirea Dobrogei cu România. Am în minte mai multe lucruri pe care le-am putea face, muzeul trebuie să fie mult mai activ din acest punct de vedere”. Şi, pentru că doar ce a trecut data de 19 februarie, am fost curioşi dacă Sorin Colesniuc stăpâneşte istoria, dacă tratatul de la San Stefano trebuia să fie în vreun fel marcat de autorităţi sau nu! „Tratatul de pace de la San Stefano a fost ulterior ‘amendat’ prin Tratatul de la Berlin, în iunie-iulie, pentru că primul tratat nu a convenit marilor puteri”, a explicat Colesniuc, dând de înţeles că nu este un subiect care trebuia neapărat marcat de administraţia publică locală.

Date despre tratatul de la San Stefano

La 19 februarie 1878 (3 martie 1878 stil nou) a fost încheiat Tratatul de pace de la San Stefano (azi Yeşilkoy, oraş din Turcia europeană, în apropiere de Istanbul), care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Potrivit clauzelor sale, se recunoștea independența României, alături de cea a Serbiei și Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari (un stat de la Marea Neagră la Marea Egee), autonomia Bosniei și Herțegovinei și se prevedea un drept al Rusiei de intervenție în trebuirile popoarelor creștine din Imperiul Otman. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 mln. ruble și se cedau patru regiuni din Caucaz. Rusia a revendicat județele Cahul, Reni și Ismail din cadrul României iar Delta Dunării și Dobrogea, cedate Rusiei de la Turci îi reveneau României drept compensație. În ciuda contribuției remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, a eroismului ostașilor și ofițerilor români, recunoscut oficial inclusiv de autoritățile militare ruse, poziția conferită României în cadrul tratatelor de pace încheiate la San Stefano a fost extrem de precară, cu mult sub așteptări. Delegatul român venit la San Stefano, colonelul Arion, nu a fost admis la tratative. Maniera Rusiei de a încheia pacea și condițiile impuse de aceasta României a adus relațiile bilaterale în pragul rupturii. Prințul Carol al României și Cabinetul său i-au acuzat pe oficialii ruși că își încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea României. Rușii au replicat că granița fusese îndreptată împotriva Turciei, iar că districtele sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei și nu României în 1856. Prin urmare nu va fi o surpriză că România s-a alăturat celorlalte puteri europene și a cerut revizuirea tratatului de pace de la San Stefano, fapt care a avut loc la Berlin în 1/13 iunie 1878 (sursa: deschide.md).

Despre Trianon

Revenind la declaraţiile lui Colesniuc, chestionat cu privire la denumirea de Trianon propusă a fi acordată unui parc din Constanţa, acesta a precizat că înţelege, pe de o parte, poziţia reprezentantului MINAC din Comisia de atribuire a denumirilor din cadrul Prefecturii judeţului Constanţa. Amintim că o propunere în sensul denumirii mai sus amintite a fost formulată la finele anului trecut. Consilierii locali municipali au avut rezerve în privinţa unui astfel de proiect, aşa că au transmis comisiei din cadrul Prefecturii să lămurească situaţia. Din comisia în cauză face parte şi un reprezentant MINAC, care, spun reprezentanţi ai Prefecturii Constanţa, ar fi comentat că denumirea ar putea irita maghiarii. Prin urmre, proiectul a primit aviz negativ. Avizul este însă doar consultativ, iar de la începutul anului şi până în prezent se aşteaptă ca acest proiect privind denumirea să intre pe ordinea de zi a Consiliului Local Municipal Constanţa. Lucru care momentan nu s-a întâmplat, pentru a vedea ce decid consilierii municipali. „Eu sunt patriot, naţionalist, dar înţeleg că probabil colegul din comisia cu pricina s-a gândit la faptul că Trianon este o denumirea care provoacă durere maghiarilor. Şi, în contextul în care facem parte din Uniunea Europeană, probabil nu se doreşte iritarea acestora, mai cu seamă că maghiarii nu au recunoscut niciodată acel tratat, ei consideră în continuare că Ardealul este al lor”, a declarat Colesniuc.

A.C.