Toxicitatea vitaminelor: Cum se manifestă și cum poate fi prevenită?

Toxicitatea vitaminelor: Cum se manifestă și cum poate fi prevenită? Vitaminele sunt substanțe nutritive esențiale care mențin corpul sănătos. Cantitățile potrivite sunt importante pentru a menține un creier sănătos, pentru a avea oase rezistente, pentru a stimula sistemul imunitar, pentru a regla metabolismul. Sursă foto: Shutterstock Câteva vitamine ajută, de asemenea, la metabolizarea alimentelor. Multe vitamine nu sunt produse de organism și trebuie obținute prin vitamine și suplimente alimentare, inclusiv: vitamina A, complexul de vitamina B (B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9, B12), vitamina C (acid ascorbic), vitamina D (calciferol), vitamina E (alfatocoferol) și vitamina K (filochinonă, menadionă). Cu toate că suplimentele de vitamine sunt consumate în siguranță de multe persoane zilnic, este posibil să iei o doză prea mare, ceea ce poate duce la efecte secundare adverse. A lua o cantitate excesivă de oricare dintre vitamine poate provoca probleme grave de sănătate, o afecțiune denumită în general hipervitaminoză sau toxicitatea vitaminelor. Supradozajul cu anumite vitamine poate duce la complicații grave și, în cazuri rare, chiar la deces, scrie doc.ro. Vitamine liposolubile și vitaminele hidrosolubile Principala distincție care determină pericolul supradozajului este dacă o vitamină este solubilă în grăsimi sau în apă. Vitaminele solubile în apă sunt utilizate de organism, deoarece sunt digerate și nu sunt absorbite, de obicei, în țesuturile corpului pentru o perioadă lungă de timp. Toate vitaminele esențiale sunt solubile în apă, cu excepția vitaminelor A, D, E și K, care sunt solubile în grăsimi, ceea ce înseamnă că organismul le poate păstra depozitate în grăsimi, pentru utilizare pe termen lung. Multivitaminele sau suplimentele de vitamine nu trebuie administrate în mod normal peste doza zilnică recomandată. Datorită modului în care vitaminele sunt absorbite și utilizate de organism, unele vitamine prezintă un risc mai scăzut de administrare a unei singure doze toxice. Acestea cauzează probleme de sănătate doar atunci când sunt luate în doze mari, continuu, timp de multe zile sau în doze foarte mari, de obicei din cauza unei administrări abuzive. Vitaminele liposolubile sunt preluate de organism rapid și pot prezenta riscuri imediate pentru sănătate atunci când sunt administrate în doze moderate până la extreme. Vitamina A: doza recomandată Vitamina A (retinol) este utilizată de organism pentru dezvoltarea vederii, stimularea sistemului imunitar, atunci când este consumată în cantități moderate. Este o vitamină care se găsește în concentrații ridicate în ficat, rinichi și uleiul de pește și în concentrații moderate în lactate și ouă. Legumele precum cartofii dulci și morcovii sunt, de asemenea, surse moderate de vitamina A. Doza zilnică recomandată de vitamina A din surse animale și suplimente pe bază de retinoizi, variază: • bărbații cu vârsta peste 18 ani: 900 µg RAE; • femeile cu vârsta peste 18 ani: 700 µg RAE; • femeile însărcinate cu vârsta peste 18 ani: contraindicat în timpul sarcinii, pentru că poate duce la tulburări de dezvoltare ale embrionului/ fătului; • femeile care alăptează: 1.300 µg RAE. În plus, adulții trebuie să evite să ia mai mult de 3.000 µg RAEde vitamina A. Simptome toxicitate vitamina A Toxicitatea vitaminei A afectează în mod obișnuit pielea, provocând înroșirea, iritarea și peelingul neuniform. Supradoza cronică și excesivă de vitamina A poate duce la simptome precum: • modificări ale presiunii la nivelul craniului (hipertensiune intracraniană); • schimbarea vederii; • greaţă; • ameţeală; • migrene; • durere osoasă; • comă; • leziuni potențiale fatale ale organelor; • deces. Aceste simptome severe au un efect de durată asupra sănătății oaselor și pot declanșa posibile leziuni hepatice. Un simptom unic al consumului excesiv de betacaroten, numit carotenodermie, provoacă o culoare galbenă sau portocalie a pielii, dar această afecțiune nu este periculoasă. Cauze toxicitate vitamina A Consumul excesiv de proteine din surse animale, cum ar fi ficatul, pe lângă suplimentele bogate în vitamina A preformată, crește riscul de toxicitatea vitaminei A. Multe multivitamine conțin vitamina A ca un amestec de vitamina A preformată, care este absorbită din lactate, pește, carne și provitamină A reprezentată de betacarotenul și compușii înrudiți, ce este absorbită din surse vegetale precum fructele și legumele. Unele medicamente vor afecta modul în care organismul absoarbe vitamina A. Orlistat, un medicament recomandat în tratarea obezității, scade absorbția vitaminelor liposolubile, inclusiv vitamina A. Pacienții care iau orlistat trebuie să ia forme lipozomale individuale de vitamine liposolubile (A, D, E, K) pentru a reaproviziona ceea ce medicamentul elimină din corp. Medicamentele topice pe baza de vitamina A sunt utilizate pentru tratarea afecțiunilor care afectează pielea. Acestea pot crește riscul de toxicitate atunci când sunt administrate împreună cu suplimente de vitamina A. Tratament hipervitaminoză A Dacă toxicitatea cronică a vitaminei A este diagnosticată pe baza unui test de sânge, cel mai important mod de acțiune este reducerea aportului de vitamina A. Chiar și așa, pacientul trebuie să ajungă cât mai repede la un spital, pentru un tratament adecvat. Complexul de vitamina B Majoritatea vitaminelor B sunt importante pentru reglarea metabolismului, pentru sănătatea pielii, părului, creierului și mușchilor. Din fericire, cu excepția vitaminelor B3 și B6, toxicitatea semnificativă a vitaminelor nu este asociată cu utilizarea excesivă a acestora. Vitamina B1, cunoscută și sub numele de tiamină, se găsește în carne de vită, porc, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe de floarea-soarelui. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulți este de 1,2 mg pentru bărbați și 1,1 mg pentru femei. Vitamina B2, cunoscută și sub numele de riboflavină, se găsește în lactate, ouă, carne, somon, cereale integrale și verdețurile precum spanac, varză, sparanghel, ardei. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulți este de 1,3 mg pentru bărbați și 1,1 mg pentru femei. Vitamina B3 sau niacina se găsește în carne, pește, cereale integrale și verdeață cu frunze. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulți este de 16 mg pentru bărbați și 14 mg pentru femei. Persoanele care o iau vitamina B3 pot prezenta risc de toxicitate atunci când iau doze de 50 mg pe zi sau mai mult pentru o perioadă prelungită de timp. Femeile gravide ar trebui să evite să ia prea multă vitamină B3, deoarece poate provoca malformații congenitale. Vitamina B3 este contraindicată pacienților cu gută, deoarece poate crește nivelul de acid uric. De asemenea, atunci când este utilizată în combinație cu statine, există un risc mai mare de miopatie și rabdomioliză. Vitamina B3 poate provoca și agravarea bolii ulcerului peptic și, atunci când este administrată sub formă de acid nicotinic, poate duce la hipertensiune arterială, dureri abdominale, tulburări de vedere și afectarea ficatului, dacă este consumată în doze mari de 1-3 grame pe zi. Un semn timpuriu a toxicității vitaminei B3 este „niacina înroșită” ,datorită proprietăților de vasodilatație care duc la înroșirea pielii, mâncărime și arsură. Utilizarea excesivă prelungită a vitaminei B3 poate provoca leziuni hepatice, în special la persoanele cu boli hepatice preexistente. Vitamina B5 (acidul pantotenic) se găsește în carnea de pui, gălbenuș, lactate, cereale integrale, leguminoase, ciuperci, varză și broccoli. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulți este de 5 mg. Vitamina B5 nu s-a dovedit a fi toxică în doze mari, dar în doze extreme poate provoca diaree. Vitamina B6 se găsește în carnea de porc, pește, cereale integrale, leguminoase și afine. Cantitatea zilnică recomandată este de 1,3 până la 2 mg pentru adulți. Dozele suplimentare de peste 100 mg pe zi nu sunt recomandate adulților în afara aplicațiilor terapeutice. Consumul excesiv de B6 pe termen lung poate provoca simptome neurologice severe, adică pot afecta negativ creierul, creând simptome neurologice precum amorțeală și furnicături la nivelul extremităților, pierderea coordonării sau pot produce leziuni ale pielii, sensibilitate la lumină, tulburări ale digestiei, greață și arsuri la stomac. Simptomele se remit, de obicei, la întreruperea suplimentelor de vitamine. Vitamina B7, cunoscută și sub numele de biotină, se găsește în ficat, carne de porc, ouă, lactate, banane, cartofi dulci și nuci. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulți este de 30 mcg. Vitamina B9, cunoscută în mod obișnuit ca folat sau acid folic, este importantă pentru producerea de celule noi, precum și pentru dezvoltarea precoce a creierului și a coloanei vertebrale a unui făt în timpul sarcinii. Se găsește în citrice și legumele cu frunze verzi. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulți este de 400 mg. Femeile gravide ar trebui să primească 600 mg, iar cele care alăptează ar trebui să primească 500 mg pe zi. A lua prea mult acid folic sub formă de supliment poate afecta funcția mentală, poate avea un impact negativ asupra sistemului imunitar și poate masca un deficit potențial de vitamina B12. Acidul folic nu este, în general, toxic în doze mari, dar poate ascunde simptomele anemiei pernicioase, situație în care organsimul nu are capacitatea de a produce destule celule roşii sănătoase din cauza lipsei vitaminei B12. Vitamina B12, cunoscută și sub numele de cobalamină, se găsește în lactate, ouă, pește, carne de pasăre. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulți este de 2,4 mg. Vitaminele B1, B2, B7, B12 nu s-au dovedit a fi toxice în doze mari. Vitamina C - doza recomandată Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic, este utilizată de organism ca antioxidant pentru a preveni deteriorarea celulelor și, de asemenea, pentru creșterea și repararea țesuturilor din organism. Se găsește în citrice, cartofi, ardei și verdețuri. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulți este de 90 mg pentru bărbați și 75 mg pentru femei. Deși vitamina C nu este considerată în mod normal toxică, având o toxicitate relativ scăzută, dozele mari de 2.000 mg pe zi pot provoca tulburări gastro-intestinale, inclusiv diaree, crampe, greață și vărsături. Migrenele pot apărea la doze de 6 grame pe zi. Vitamina D3 - doza recomandată Vitamina D3, cunoscută și sub numele de calciferol, ajută la absorbția calciului și la formarea oaselor. Aceasta se găsește și în alimente cum ar fi lapte, cereale și pește. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulții cu vârsta cuprinsă între 31 și 70 de ani este de 15 mg și de 20 mg pentru adulții de 71 de ani și peste. Toxicitatea prin administrarea dozelor mari de suplimente de vitamina D3 poate duce la simptome periculoase, inclusiv pierderea în greutate, pierderea poftei de mâncare și bătăi neregulate ale inimii. Administrarea pe zi a 100 mg de vitamina D3 sau mai mult produce simptome precum pietre la rinichi, greață, vărsături recurente, constipație, sete excesivă, urinare excesivă, confuzie. Mai mult decât atât, supradoza de vitamina D3 a fost legată de riscul de cancer, probleme cardiace și un risc crescut de fracturi osoase. De asemenea, poate crește nivelul de calciu din sânge, ceea ce poate duce la deteriorarea organelor. Diagnosticul se poate face prin teste de sânge și urină pentru calciu, vitamina D3 și fosfor. Pentru tratament, se recomandă oprirea aportului de vitamina D3, dar pot fi necesare alte tratamente în cazuri severe. Vitamina E Vitamina E protejează celulele corpului împotriva deteriorării. Se găsește în pește, ulei vegetal, nuci, semințe, grâu și legume cu frunze verzi. Cantitatea zilnică recomandată pentru adulți este de 15 mg. Utilizarea zilnică de 300 mg sau mai mult din suplimente poate crește riscul de cancer de prostată la bărbați., potrivit specialiștilor. Suplimentele cu doze mari de vitamina E pot interfera cu coagularea sângelui și pot provoca hemoragii și accident vascular cerebral. Vitamina K - doza zilnică recomandată Vitamina K este o vitamină liposolubilă importantă pentru coagularea sângelui. Se găsește în lapte, ulei de soia și legumele cu frunze verzi. Doza zilnică recomandată pentru adulți este de 120 mg pentru bărbați și 90 mg pentru femei. Deși vitamina K are un potențial scăzut de toxicitate, poate interacționa cu anumite medicamente cum sunt antibioticele. În plus, evită suplimentarea cu vitamina K, dacă iei anticoagulante orale, deoarece sunt antagoniști.

REPLICA ONLINE CONSTANTA

Toxicitatea vitaminelor: Cum se manifestă și cum poate fi prevenită?