Traian Băsescu vede doar două soluții pentru criza politică: Guvern de uniune națională sau alegeri anticipate

Fostul președinte Traian Băsescu consideră că România mai are doar două variante pentru formarea unui guvern care să beneficieze de o minimă stabilitate politică: un Executiv de uniune națională, cu participarea tuturor partidelor, sau organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Într-o postare pe Facebook, Băsescu avertizează că situația nu mai poate fi rezolvată doar prin schimbarea premierului desemnat, în contextul blocajului negocierilor dintre PSD, PNL și celelalte formațiuni parlamentare pentru instalarea Guvernului Luca Niculescu.

Traian Băsescu

„Doar o părere! Cu actualul premier desemnat sau cu altul, mă tem că au mai rămas doar două soluţii pentru a avea guvern cu o oarecare stabilitate”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.

Fostul președinte enumeră cele două variante pe care le consideră posibile în actualul context politic:

„1. Guvern de uniune naţională format din toate partidele care au participat la alegeri;

2. Guvern format în urma alegerilor anticipate.”

Băsescu subliniază că, indiferent de soluția politică adoptată, aceasta trebuie să permită rezolvarea problemelor urgente ale României.

„Soluţia adoptată va trebui să ţină cont de priorităţile ţării şi de lista lungă a urgenţelor guvernării. Ne place sau nu, asta e!”, își încheie fostul președinte mesajul.

PSD și PNL nu ajung la un acord pentru Guvernul Niculescu

Intervenția lui Traian Băsescu vine în condițiile în care negocierile pentru instalarea Guvernului Luca Niculescu continuă fără conturarea unei majorități parlamentare stabile, iar principalele partide își pasează responsabilitatea pentru prelungirea crizei.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut în repetate rânduri PNL și UDMR să participe alături de social-democrați la guvernare, propunând inclusiv o înțelegere pentru o perioadă de șase luni, urmată de o evaluare a colaborării.

În schimb, liberalii conduși de Ilie Bolojan refuză să mai intre într-un guvern alături de PSD, dar afirmă că sunt dispuși să contribuie la învestirea unui nou Executiv fără să revendice ministere.

Marți, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a acuzat PSD că prelungește criza prin insistența asupra unei formule de împărțire a puterii.

„PNL este gata să renunțe la guvernare pentru deblocarea situației. În timp ce PNL e constructiv, PSD e absurd și distructiv. PNL nu blochează instalarea Guvernului Niculescu. PNL a oferit deja o cale de deblocare, fără să revendice participarea la putere”, a transmis Andronache.

La rândul său, USR exclude participarea la un guvern împreună cu PSD și s-a declarat deschis unei formule PNL-USR-UDMR, condusă de Luca Niculescu.

În aceste condiții, premierul desemnat încearcă să obțină un acord de susținere parlamentară pentru șase luni, astfel încât viitorul Executiv să poată adopta măsurile urgente, nu doar să treacă de votul de învestitură.

Niculescu a anunțat că intenționează să depună joi, 15 octombrie, lista miniștrilor și programul de guvernare.

Alegerile anticipate, discutate tot mai serios

Una dintre soluțiile menționate de Traian Băsescu, organizarea alegerilor anticipate, a intrat deja în discuțiile conducerilor partidelor.

Luni, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, Sorin Grindeanu a declarat că social-democrații se pregătesc inclusiv pentru posibilitatea unui nou scrutin parlamentar, deși consideră că acesta ar putea amplifica dificultățile economice.

„Nu e un scenariu pe care să ni-l dorim”, a afirmat liderul PSD, adăugând însă că alegerile anticipate ar putea deveni inevitabile în următoarele săptămâni.

Conducerea PSD a decis inclusiv constituirea unei comisii care să analizeze legislația electorală și eventualele modificări necesare într-un asemenea scenariu.

Și președintele USR, Dominic Fritz, a invocat posibilitatea anticipatelor în lipsa unei majorități parlamentare asumate și transparente.

Condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului sunt deja îndeplinite

Din punct de vedere constituțional, România se află deja într-o situație care permite declanșarea procedurii pentru alegeri anticipate.

Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele României poate dizolva Parlamentul dacă legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Aceste condiții au fost îndeplinite după respingerea Guvernului Veștea, la 22 iunie, și a Guvernului Mureșan, la 30 septembrie 2026.

Dizolvarea Parlamentului nu este însă automată, ci reprezintă o prerogativă a președintelui Nicușor Dan, care trebuie să consulte în prealabil președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare, potrivit știripesurse.